La 1 ianuarie, în prima zi a anului, credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Vasile, mare teolog, stâlp al Bisericii Ortodoxe și dascăl al milosteniei. În tradiţia populară, de prima zi a anului se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova. Peste 513.186 de români îşi serbează ziua numelui. Sfântul Vasile cel Mare a murit în anul 379, la numai 49 de ani. El s-a născut în anul 330 d.Hr. în Cezareea Capadociei, într-o familie nobilă, care a dat Bisericii slujitori şi cărturari renumiţi, bunicul său fiind martir pentru Hristos.
Vasile a făcut studii la Constantinopol şi la Atena, a fost botezat în credinţa creştină şi şi-a împărţit partea sa de avere celor săraci. În anul 358, după o lungă călătorie la marile mănăstiri şi schituri din Egipt, s-a retras la o mănăstire din Pont pentru o viaţă de asceză şi rugăciune. După șase ani a fost chemat în Cezareea şi hirotonit preot, dedicându-se celor nevoiaşi pentru care face un aşezământ filantropic denumit Vasiliada, cu azile, spitale şi case de reeducare. Era un adevărat oraş al carităţii unde Sfântul Vasile a adunat pe cei săraci, înfometaţi sau abandonaţi, bolnavii erau ingrijiţi, iar orfanii erau întreţinuţi, educaţi şi învăţaţi în şcoli de meserii. Întreţinerea aşezămintelor socială Sfântul Vasile a făcut-o din averile sale şi ale Bisericii.
Sfântul Vasile a scris mai multe cărți câteva cărţi în care apară teza Trinităţii, dar a scris şi un mare număr de lucrări exegetice despre Psalmi, Isaia şi Iov, 24 de predici, a ţinut multe discursuri şi a alcătuit şi o Sfânta Liturghie ce-i poartă numele, printre care scrieri: Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie şi 366 de epistole.
