Nici nu vreau să mă gândesc la numărul de adversari pe care şi i-au făcut trei autori de cărţi care, în acest an de graţie, 2011, şi-au permis să atace frontal, din trei direcţii diferite, realităţi istorice extrem de dureroase. Despre unul dintre ei am scris câte ceva. Este vorba de Teşu Solomovici şi a sa voluminoasă biografie a mareşalului Antonescu. Un altul, Larry L. Watts, are si el o lucrare tot de aproape 1.000 de pagini, la fel de meticuloasă, “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni” şi tratează războiul clandestin al blocului sovietic cu România.
A treia bombă editorială a acestui an a fost lansată vineri, la târgul de carte, tot de către editura RAO, care l-a tipărit şi pe Larry L. Watts, se numeşte “Între linii” şi îl are drept autor pe cunoscutul grafician Eugen Mihăescu. Un evreu, un american şi un român generează, fiecare în felul lui, adevărate seisme, pentru că spun adevăruri demolatoare despre instituţii şi persoane şi tot fiecare îşi colecţionează, cu această ocazie, la capătul unei veritabile vânători, duşmani redutabili.
Teşu Solomovici trebuie să se aştepte la reacţii extrem de virulente şi din tabăra comunitătii evreiesti din România şi din lumea întreagă, pentru că şi-a permis să identifice, în vasta sa lucrare, o serie de calităţi ale mareşalului Antonescu, care a fost executat ca un criminal de război, între altele şi pentru genocidul împotriva coregionalilor lui Solomovici, acelaşi Solomovici va fi contraatacat de partizanii, nu putini, ai mareşalului Antonescu, care văd în acesta un brav şi strălucit erou al luptei anticomuniste, al întregirii neamului şi un exemplu de cinste şi verticalitate şi de adepţii extremei drepte nationaliste, destul de numeroşi şi de reprezentanţi ai tuturor generaţiilor, pentru devoalarea unor evenimente care privesc mişcarea legionară.
Larry L. Watts, care a cotrobăit prin toate arhivele fostelor state comuniste, face o senzaţională demonstraţie, extrem de meticuloasă, a faptului că întotdeauna, inclusiv în perioada comunistă, serviciile secrete sovietice dar şi ale statelor satelite au plasat România nu numai în rândul statelor cu grad ridicat de risc, ci chiar, şi nu de puţine ori, în rândurile inamicilor. Iar Watts demonstrează că această viziune a Kremlinului şi a braţului său înarmat a caracterizat şi politica Uniunii Sovietice din 1989 şi, mai departe, a Federaţiei Ruse.
Cititi mai mult pe CorectNews – https://www.corectnews.com/politics/vanatorii-de-dusmani
