In Romania este un singur sat cu forma circulara, localitatea Sarlota (Charlottenburg), parte a comunei Bogda din judetul Timis, intemeiata in secolul al XVIII-lea de catre svabi. Avand in vedere caracterul unicat al satului, acesta a fost declarat monument istoric de catre Ministerul Culturii.
Construit in 1771, odată cu cel de-al doilea val de colonizări germane, satul a fost fondat de 32 de familii (insumand 171 de persoane) venite din Provincia Autonomă Trento (actuala regiune Trentino-Tirolul de Sud), Lorena și Baden-Württemberg. Satul a numarat cei mai multi locuitori în 1880, când trăiau aici aproximativ 300 de oameni. În prezent, satul mai este locuit de 100 de oameni.
Forma perfect circulara, fascinatia ultimelor doua secole
Dispuse pe un cerc cu diametrul de 210 metru, casele din Sarlota au fost cel mai bine descrise de catre mesterul pantofar Johann Caspar Steube, intr-una dintre scrisorile sale de la finalul secolului al XVIII-lea.
„Acest sat este singurul sub forma circulară (chorographie). În mijlocul satului se găseşte o fântână acoperită cu apă foarte bună. În jurul fântânii se găseşte o plantaţie de duzi în spatele căreia se găsesc casele, acestea având în curte grajdul şi sură. Apoi urmează grădină unde se găseşte plantată vită de vie. Nici o casă nu este nici cu un deget mai înaltă ca alta, şi nici cu un picior mai distanţată una faţă de alta, având un stil foarte frumos simetric; la fel şi cele patru intrări în sat – au aceasi distanţă una faţă de alta”, scria Johann Caspar Steube in urma cu doua secole.
Ultimul neamt din Charlottenburg
In prezent, in localitatea intemeiata de germani in Timis mai traieste un singur etnic german: Peter Trimper, istoricul si profesorul satului. In varsta de 75 de ani, Trimper este singurul svab care a refuzat sa plece din sat, fiind si singurul localnic care se ingrijeste de cimitir sau de lacasul de cult catolic, folosit, insa, de ortodocsi.
„Primul neamţ care a plecat a fost Rupert, în 1973. Acum vrea să revină să facă o cabană aici. Pe vremuri, singurul român din sat era jandarmul. Mai erau şi zece familii de maghiari. Apoi au început să fie aduşi masiv moldovenii, cu trenurile sărăciei. Au început să construiască aiurea, au stricat aranjamentul, e trist”, a povestit Peter Trimper pentru Adevarul.
