La doua zile dupa producerea tragicului accident aviatic in urma caruia pilotul Adrian Iovan si studenta Aurelia Ion si-au pierdut viata, culpa principala pentru lipsa de reactie a autoritatilor pare sa apartina Serviciului de Telecomunicatii Speciale, institutie care ar fi trebui sa localizeze epava avionului prabusit.
Cu toate acestea, dupa demisiile sefului ROMATSA Aleodor Francu, a secretarului de stat MAI Constantin Chiper, a comandantului IGSU Ion Burlui, si a ministrului de Interne Radu Stroe, in ceea ce priveste conducerea STS nu exista – inca! – decat promisiunea „propunerii de revocare” in cadrul viitoarei sedinte CSAT.
Cu toate acestea, dincolo de angajamentele formale fortate de presiunea mediatica, generalul Marcel Opris, numit in functia de presedinte al STS in 2005, la propunerea presedintelui Basescu, ar putea fi – si probabil va fi – protagonistul unui nou episod din seria „Greu de demis”. Dupa tentativa de eliberare din functie din vara anului 2012, atunci cand presedintele interimar Antonescu a incercat schimbarea sa ca urmare a sprijinului direct oferit presedintelui suspendat Traian Basescu, mecanismele mentinerii la sefia STS au devenit mult mai evidente.
In fapt, conform regulamentului de functionare al CSAT, deciziile nu se pot lua decat cu unanimitate de voturi. Nu exista majoritati sau opinii separate, exista doar absolut, iar in cazul unei structuri care reuneste ministri liberali, social-democrati, sefi de servicii secrete si consilieri prezidentiali, consensul e, de cele mai multe ori, un deziderat la care doar se poate spera.
Convocarea CSAT
Primul pas pentru demiterea domnului Opris din functia in care s-a osificat este convocarea institutiei – singura, de altfel – caruia ii este subordonat. Sedintele CSAT se organizeaza in doua feluri: la termen sau in convocare extraordinara.
In mod firesc, Consiliul se reuneste de patru ori pe an, o data la trei luni. Teoretic, urmatoarea sedinta a CSAT ar trebui sa se desfasoare in luna martie. Insa, pentru a sanctiona vinovatii in cazul unui accident petrecut la finele lui ianuarie si in care s-au inregistrat pierderi de vieti omenesti, luna martie e un termen nepermis de indepartat. E, tradus in limbaj curent, un termen care echivaleaza fie cu nepasarea, fie cu musamalizarea. Pe scurt, e un termen pe care Guvernul nu si-l poate permite.
Astfel, se impune intrunirea CSAT in regim de urgenta intr-o sedinta extraordinara, convocata prin una dintre cele doua parghii prevazute de lege: la solicitarea presedintelui Romaniei sau a unei treimi din membri CSAT. Ei bine, cum dupa mai mult de 48 de ore de la producerea accidentului aviatic, presedintele Traian Basescu nu a facut nicio declaratie relevanta cu privire la responsabilitati si sanctiuni – cu atat mai putin una care sa implice schimbarea sefului STS -, singura solutie plauzibila si politic realizabila pentru intrunirea Consiliului ramane solicitarea unei treimi a membrilor.
Membri CSAT
Din Consiliul Suprem de Aparare a Tarii fac parte membri ai Executivului, conducatorii structurilor de informatii, un consilier al Presedintelui si, in fruntea tuturor, Presedintele Romaniei, dupa cum urmeaza:
1. Președintele României, îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării – Traian Băsescu
2.Prim-ministrul Guvernului României, îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării –Victor-Viorel Ponta (PSD)
3. Ministrul Apărării Naţionale – Mircea Duşa (PSD)
4. Ministrul Afacerilor Interne – Gabriel Oprea, interimar (UNPR)
5. Ministrul Afacerilor Externe – Titus Corlatean (PSD)
6. Ministrul Justiţiei – Robert-Marius Cazanciuc (PSD)
7. Ministrul Economiei – Andrei Dominic Gerea (PNL)
8. Viceprim-ministru, Ministrul Finanţelor Publice – Daniel Chițoiu (PNL)
9. Directorul Serviciului Român de Informaţii – George-Cristian Maior
10. Directorul Serviciului de Informaţii Externe – Teodor Viorel Meleşcanu
11.Şeful Statului Major General – Ştefan Dănilă
12. Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională – Iulian Fota
Acestora li se adauga, desigur, Secretarul CSAT, Ion Oprisor, consilier de stat in cadrul Administratiei Prezidentiale.
Constatam, facand o simpla trecere in revista a apartenei politice sau a subordonarii pe filiera guvernamentala sau prezidentiala a membrilor, ca USL dispune, in momentul de fata, de 7 din cele 12 voturi din Consiliu. Mai mult de jumatate. Mai mult decat regulamentul de functionare al CSAT impune ca numar minim pentru convocarea unei sedinte extraordinare.
Revocarea directorului STS
Intrunirea CSAT nu rezolva, insa, problema de fond, in speta, decizia unanima a revocarii din functie a domnului general Opris. Cu toate acestea, in ciuda unui algoritm politic similar, situatia din vara anului 2012 – atunci cand votul consilierului Fota l-a mentinut in functie pe seful STS – nu poate fi comparata cu momentul ianuarie 2014.
In primul rand, propunerea de revocare a lui Opris a fost propusa de presedintele interimar Antonescu dupa ce informatiile privind implicarea STS in sprijinul presedintelui Basescu, in timpul campaniei de referendum pentru demitere, au devenit publice. Si, desi s-a demonstrat ca aparatura speciala fusese pusa la dispozitia lui Traian Basescu in mod abuziv (motiv pentru care STS a si retras-o ulterior), intregul context era incarcat politic. Acuzatiile de incalcare a Constitutiei veneau din ambele parti si, dincolo de orice discutie in spiritul si litera legii, imaginea de ansamblu oferea tabloul unei lupte politice. Iulian Fota, prin votul sau, s-a pozitionat politic.
Moartea pilotului Iovan si a studentei Aurelia Ion nu poate fi, insa, discutata in termeni politici. Dincolo de simpatiile sau adversitatile de partid, sarcina localizarii avionului prabusit revine unei singure institutii. A singurei institutii care, pana acum, a tacut vinovat: STS.
Cine, oare, in conditiile acestea, si-ar putea permite sa vorbeasca in CSAT in favoarea sa? Iata un raspuns pe care-l asteptam de la consilierul Fota. Dar nu acum, si nu aici. In CSAT, cat mai repede.
