Convingerea mea fermă este că, pentru români, criza se va resimţi cu adevărat abia din această iarnă. Abia acum oamenii vor simţi pe propria piele faptul că gigacaloria a crescut, faptul că salariile au rămas la acelaşi nivel sau, pentru disponibilizaţii din anumite instituţii, abia de acum înainte se termină şomajul sau salariile compensatorii. Unii dintre ei s-au confruntat deja cu greutăţi în toamnă, dacă au copii la şcoală sau la facultate şi au descoperit, brusc, faptul că nu aveau bani să le cumpere ghiozdane sau să le acopere chiria la cămin, iar pensionarii fac deja economii absurde şi umilitoare.
Dacă până în acest an criza era resimţită mai ales de agenţii economici, de data aceasta sunt lovite administraţiile locale şi instituţiile publice care nu mai au robinetul deschis pentru bani publici, aşa cum se întâmpla până acum. Într-un fel sau altul, reforma se va face de la sine, prin intrarea în incapacitate de plată a unor instituţii de la care unii mai sperau finanţare, cum ar fi, de exemplu, consiliile judeţene sau societăţi subordonate administraţiilor locale şi judeţene. Numai conducătorii care se vor dovedi buni manageri şi capabili de a face compromisuri vor putea rezista în perioada următoare, dar, pentru agenţii economici care depindeau de finanţările publice şi pentru populaţie, efectele vor fi dramatice.
Reforma este totuşi posibilă, dar ar trebui să vină din interior, limitând pe cât posibil dependenţa şi datoriile către străini, incluzând FMI şi Banca Mondială. Ministerul Finanţelor a majorat recent datoria externă publică în valută cu încă 1,5 miliarde de euro, prin bonduri pe şapte ani emise la o dobândă de 4,8% pe an. Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, de la 10,5 miliarde de euro în decembrie 2008 până la 35,7 miliarde de euro în iunie 2013, fără ca suma suplimentară, de 25 de miliarde de euro să se vadă în investiţii de infrastructură, în energie sau chiar în capacităţi industriale, prin garanţii sau alte mecanisme de susţinere. Investiţiile publice au scăzut în semestrul I din 2013 cu 10%, în timp ce cheltuielile de personal pentru bugetari au crescut cu 18%. În ultimii ani cea mai mare parte din banii noi din exterior care mai vin în România sunt împrumutaţi de stat, iar firmele private şi băncile doar îşi reînnoiesc liniile de finanţare. Dacă România ar alege să plătească datoria prin restrângeri de cheltuieli, nu s-ar mai înregistra creşterea economică prognozată, potrivit analiştilor.
În acest an, România trebuie să ramburseze 5 miliarde de euro din împrumutul record de aproape 20 de miliarde, contractat în primăvara anului 2009 de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, din care circa 4 miliarde de euro vor fi suportate de BNR din rezervele valutare. Din păcate, politicienii români s-au adaptat şi ei la aceste cerinţe ale economiei în declin prelungit şi au învăţat … să fure pe datorie. Este noua invenţie a guvernanţilor, care au descoperit că nu mai au ce vinde, în afară de zăcămintele subsolului şi câteva companii strategice pentru economia românească, apărate, deocamdată de protestele opiniei publice.
Cercul vicios în care ne învârtim nu se va rupe, însă, decât prin producţie încurajată de la nivel naţional în anumite ramuri viabile pentru România. În rest, Ministerul Finanţelor a devenit expert în a muta datoria dintr-o parte în alta, deoarece trebuie să plătească un miliard de euro din datoria acumulată, iar pentru a face acest lucru adună fondurile necesare de pe piaţă şi plăteşte datoriile – inclusiv către FMI, împrumutându-se din altă parte. România trăieşte acum din împrumuturi, cheltuielile aparatului bugetar neputând fi susţinute din încasările la buget, iar „centura de siguranţă” despre care vorbea preşedintele Traian Băsescu, mai întâi, apoi Victor Ponta, s-a transformat în petic numai bun de acoperit găurile din buget. Dacă România ar alege să plătească datoria prin restrângeri de cheltuieli, nu s-ar mai înregistra creşterea economică prognozată, deşi, în realitate, o astfel de creştere nu există, aşa cum au început să simtă chiar şi cei mai puţin informaţi dintre români.
