Home Politica 23 august şi Pactul Ribbentrop-Molotov

23 august şi Pactul Ribbentrop-Molotov

by Ioana Popescu

23 august este nu doar ziua sărbătorită cu fast de regimul comunist, dar şi data la care a fost semnat la Moscova în 1939 Pactul Ribbentrop-Molotov.

În 23 august 1939, miniştrii de externe ai Germaniei naziste şi ai Rusiei sovietice, Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov, semnau un pact de neagresiune care conţinea şi un protocol adiţional secret. Prin acest document partea sovietică sublinia interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia, în timp ce partea germană, lăsînd mână liberă ruşilor, îşi declara totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii. Ca urmare guvernul sovietic avea să trimită României în 26 iunie 1940 o notă ultimativă în care pretenţiile sale erau formulate fără ocolişuri, relevă dw-world.de.

România, aşa cum se ştie, avea să accepte condiţiile ultimatumului fără cea mai mică împotrivire, iar la sfîrşitul lunii iunie 1940 ruşii pătrundeau deja în Basarabia.

Rusia a pretins însă în 1940 şi Bucovina de nord, provocînd în primă instanţă supriza Germaniei. În 25 iunie 1940 J. Ribbentrop expedia lui V. Molotov o notă în care preciza: „Germania este fidelă acordurilor de la Moscova. Ea este deci dezinteresată de problema Basarabiei. Pretenţia guvernului sovietic asupra Bucovinei este însă o noutate. Bucovia a fost mai înainte provicia Coroanei austriece. De aceea Germania este, în special interesată de soarta etnicilor germani.” Germania a tolerat însă mişcare rusească şi s-a angajat să sugereze Românie să accepte pierderea fără împotriviri.

Aşadar după 22 de ani de unificare naţională Basarabia se întorcea sub administraţie rusească. Pentru prima dată Moldova din stânga Prutului intrase în componenţa Rusiei în 1812 şi avea să rămână aşa mai bine de o sută de ani până la încheierea primului Război Mondial. Acest lung interval de timp, care a conţinut practic întreaga epocă a modernizării, nu a rămas fără urmări. Se poate spune cu siguranţă şi astăzi că românii din stânga Prutului, deşi îl celeberază pe Ştefan cel Mare, au anumite dileme identitare, care intră fireşte în toate calculele politice.

Mai multe puteţi citi pe dw-world.de.

Foto- basarabia91.net

You may also like

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai recente

Actualitate

Economie

Stiinta

@2023 – Expres Magazin. Toate drepturile, rezervate.