În România postdecembristă, spitalele stau să cadă pe pacienţi şi asta din cauză că fost construite în urmă cu sute de ani. Cladirile care adapostesc instituţiile statului sunt si ele construite cu mult timp în urmă. Dar nu cad pe demnitari, pentru că au fost restaurate. Drumurile, calea ferată, metroul, troleibuzele, parcurile, toate au fost facute în alte vremuri. Nimic după 1989.
Alexandru Dimitrie Ghica, fost primul domnitor regulamentar al Ţării Româneşti şi caimacam al Ţării Româneşti, i-a dat dispoziţie, în 1857, doctorului Iuliu Barach să întocmească proiectul unui spital pentru copii. În 1858, la mai puţin de un an, spitalul a început să funcţioneze cu 40 de paturi, dar nu a corespuns cerinţelor.
În 1884, s-a hotărât construcţia unui spital modern pentru copii, după un proiect englezesc. Ulterior, după acelaşi proiect au fost construite un spital în Londra şi unul în Sankt Petersburg. Spitalul Grigore Alexandrescu, deşi e mai vechi decât celalalte, a rămas pe poziţii. În schimb, cel din Londra a devenit depozit în port, iar cel din Sankt Petersburg a fost demolat după al doilea război mondial. În aceste condiţii, spitalul de copii din România rămâne cel mai vechi spital din sud estul Europei.
În 1885 a început construcţia spitalului de către o echipă de constructori români, care s-a terminat în doar 10 luni.
Un alt spital construit cu câteva sute de ani în urmă este Spitalul Clinic Colţea.
A fost primul spital din Bucureşti, construit la 14 decembrie 1704, din iniţiativa spătarului Mihai Cantucuzino, pentru a fi un spital pentru săraci. Organizarea şi funcţionarea spitalului s-a făcut după modelul spitalului Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti din Veneţia, potrivit Metropotram.
Mai târziu, în 1739, spitalul a ars, fiind refăcut în stil neo-clasic pe parcursul secolului 19. Fiind cel mai vechi spital din Bucureşti, a rămas cel cu cea mai îndelungată tradiţie şi primul loc unde s-a înfiinţat o şcoală de chirurgie şi s-au făcut primele ore de anatomie pe cadavre.
Printre primii medici români care au lucrat la Colţea s-a numărat Nicolae Creţulescu, care a înfiinţat şcoala de microchirurgie.
„Spitalul Colţea a fost prima bază de învaţământ. În 1859 s-au înfiinţat primele specialităţi medicale, adică chirurgia, medicina internă şi oftalmologia. De aici au provenit trei miniştri: Constantin Angelescu, Nicolae Creţulescu şi Gheorghe Asachi. Tot din acest spital au provenit şi mulţi miniştri ai Sănătăţii”, spunea prof. dr. Nicolae Angelescu, chirurg si presedintele Fundatiei „Coltea”, citat de bucurestiivechi.blogspot.com.
Medicii spun şi cum erau finanţate prin 1800 spitalele, când nu exista Casa de Asigurări. Astfel, în 1842 s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentru aceste unităţi fiind daţi de marea boierime.
