Prezent in campanie electorala la Suceava, pe 16 mai, premierul Victor Ponta a sustinut necesitatea reducerii decalajului de dezvoltare dintre Moldova si celelalte regiuni ale tarii. Pentru a-si credibiliza discursul, a fluturat chiar si un steag, prezentat in campanie drept „drapelul lui Stefan cel Mare”. Avand o abordare regionala a alegerilor pentru Parlamentul European, strategia de comunicare a social-democratilor a preluat cateva elemente simbolice din istoria separata a fiecarei regiuni romanesti, marsand pe mobilizarea prin „patriotism local”. Cu toate acestea, demersul ar putea avea un puternic efect advers, in conditiile in care – printr-o insuficienta documentare a consultantilor PSD, probabil – „drapelul lui Stefan” a devenit, de fapt, „drapelul lui Voronin”.

Capul de bor este, in mod cert, cel mai important simbol al Moldovei medievale, preluat ulterior in reprezentarile grafice contemporane, de pe ambele maluri ale Prutului. Insa, o serie de alte simboluri intregesc „steagul cel mare” al Principatului Moldovei, mult mai raspandit cunoscut drept „steagul lui Stefan cel Mare”. Astfel, in lucrarea Blazoane domnești în Țara Romînească și Moldova (1997), istoricul George Jitaru descrie Steagul Moldovei din perioada domniei lui Ștefan cel Mare si dezvaluie semnificatia fiecarui simbol prezent: un cap de bour privit frontal (simbolizând puterea), soarele stilizat plasat între coarnele bourului (simbolizând luminăția bunei domnii), un trandafir heraldic în stânga (simbolizând credința) și luna în faza de crai-nou în dreapta (simbolizând renașterea).

Steagul "cel mare" al Principatului Moldovei (steagul lui Stefan cel Mare)
Steagul „cel mare” al Principatului Moldovei (steagul lui Stefan cel Mare)

Dupa 1991, regimul comunist de la Chisinau – intr-o tentativa de construire a unei identitati moldovenesti distincte de Romania –  a promovat intens simbolurile exclusiv locale, printre care si o varianta „actualizata” a steagului lui Stefan cel Mare. In varianta popularizata de „moldovenistii” de la Chisinau, drapelul pastreaza culoarea rosie (utila politic si pentru asocierea cu regimul comunist) si capul  de bour, insa inlocuieste soarele dintre coarne cu o stea in conci colturi, reminiscenta a apartenentei la URSS.

Campanie lectorala PSD-UNPR-PC la Suceava (mai 2014)
Campanie lectorala PSD-UNPR-PC la Suceava (mai 2014)

Steagul moldovenesc „modern”, arborat si de Csibi Barna

De altfel, desi stema oficiala a Republicii Moldova respecta adevarul heraldic si pastreaza simbolurile autentice (cap de bour, trandafir, soare, luna), gruparile „moldoveniste” care resping aparteneta si asocierea cu Romania folosesc acelasi drapel „modernizat”.

Csibi Barna (cu steagul Ţinutului Secuiesc) si un reprezentat la "moldovenistilor", la Chişinău (ianuarie 2013)
Csibi Barna (cu steagul Ţinutului Secuiesc) si un reprezentat la „moldovenistilor”, la Chişinău (ianuarie 2013)

Mai mult decat atat, la inceputul anului trecut, militantul pentru autonomia teritoriala a „Tinutul secuiesc”, Csibi Barna – care a devenit cunoscut dupa ce a „spanzurat” o papusa reprezentandu-l pe Avram Iancu – a participat la protest organizat la Chisinau de organizatiile moldoveniste „Scutul Moldovenesc” şi Mişcarea de Tineret „Voievod”.  Evenimentul marca 538 de ani de la bătălia de la Podul Înalt (Vaslui), atunci cînd voievodul Ştefan cel Mare a condus spre victorie armatele aliate creştine moldo-maghiaro-poloneze împotriva oştirii otomano-muntene aflate sub conducerea lui Suleiman Pașa. Desigur, modestul protest a fost marcat vizual prin fluturarea a doua steaguri: „steagul secuiesc” si „noul steag moldovenesc”, ambele avand acelasi mesaj separatist.

Imagini de la protestul organizat de Csibi Barna la Miercurea Ciuc cu mesajul "Moldova nu este Romania" (noiembrie 2012)
Imagini de la protestul organizat de Csibi Barna la Miercurea Ciuc cu mesajul „Moldova nu este Romania” (noiembrie 2012)
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.