Platforma de dezbateri Spune şi tu a inventariat toate deciziile neconstituţionale ale profesorului de drept Emil Boc în calitate de prim ministru. Spune şi tu prezintă lista integrală cu actele şi acţiunile neconstituţionale ale Guvernului. Din decembrie 2008, de când PD-L se află la guvernare, s-au înaintat un număr foarte mare de sesizări de neconstituţionalitate asupra actelor şi acţiunilor Guvernului.
Cele mai multe sesizări au fost făcute de către parlamentarii opoziţiei. În mai puţin de doi ani, comportamentul legislativ al Guvernului a fost declarat ca fiind neconstituţional în 16 situaţii. Din aceste 16 situaţii, 14 au fost excepţii de neconstituţionalitate ale ordonanţelor şi legilor propuse de Guvern şi 2 situaţii de conflict juridic de natură constituţională. Făcând o medie, o dată la mai puţin de o lună jumătate, Guvernul a luat o decizie neconstituţională.
Ba chiar, în unele cazuri, a persistat în greşeală, neţinând cont de deciziile anterioare ale Curţii, cum a fost angajarea răspunderii pentru proiectul de lege a educaţiei. Cele mai multe acte declarate ca fiind neconstituţionale ţin de încercările Guvernului de a lua măsuri anticriză. De fapt, chiar prima mare măsură de austeritate a fost declarată neconstituţională, interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat.
Administraţia şi economia – domeniile cele mai afectate de actele neconstituţionale ale Guvernului
Nouă dintre deciziile Curţii vizează adoptarea unor ordonanţe de urgenţă neconstituţionale, referitoare la reformele privind administraţia publică şi centrală, în scopul redresării economice. În acest sens, Curtea a semnalat şi a împiedicat comportamentele legislative neconstituţionale, ce au vizat restrângerea unor drepturilor, ori politizarea administraţiei. Guvernul s-a aflat în două situaţii de conflict juridic de natură constituţională, în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii şi în raport cu Parlamentul, hotărîte de Curte prin două decizii. Dar, dacă luăm în considerare şi conflictul juridic din septembrie 2009, în cazul angajării răspunderii pentru Legea educaţiei, statuat într-un mod indirect prin Decizia Curţii nr.1.558 din 18 noiembrie 2009, atunci ar fi chiar trei cazuri de conflict.
Şi alte acte ale Guvernului au avut un statut constituţional incert. Curtea Constituţională a decis că diminuarea salariilor personalului bugetar cu 25% constituie o restrângere a dreptului la muncă ce afectează dreptul la salariu. Totuşi, prevederea este constituţională, deoarece respectă dispoziţiile art. 53 din Constituţie privind securitatea naţională. Deşi Curtea Constituţională a decis acest lucru, mai multe tribunale, din Dolj, Vâlcea şi Călăraşi, au decis că reducerea cu 25% a salariilor este neconstituţională. În situaţia în care deciziile Curţii vin în contradicţie cu intenţiile de guvernare, Guvernul insistă să le încalce, apelând la tot soiul de tertipuri constituţionale. Este cazul recentei decizii a Curţii, de a declara ca neconstituţională angajarea răspunderii pentru Legea educaţiei.
Emil Boc – profesor de drept constituţional care ia decizii de guvernare neconstituţionale
Comportamentul neconstituţional al Guvernului este cu atât mai reprobabil cu cât în fruntea acestuia se află un specialist în drept constituţional, pe numele său Emil Boc. Prim-ministrul încearcă acum să facă o decizie opţională din decizia Curţii privind angajarea răspunderii pentru Legea educaţiei.
Această atitudine este cu atât mai de neînţeles cu cât Emil Boc, în calitatea sa constituţionalist, avea, în 2003, o părere cu totul diferită. În 2003, acesta a publicat o carte intitulată Instituţii politice şi proceduri constituţionale în România, la editura Accent, din Cluj-Napoca, în care susţinea că deciziile Curţii Constituţionale trebuie să fie obligatorii. Boc susţinea că, în caz contrar, nu există în realitate controlul constituţionalităţii legilor. Cartea a fost publicată înainte de revizuirea Constituţiei din 2003. Atunci, deciziile Curţii nu erau obligatorii, putând fi anulate de votul Parlamentului. „Prin posibilitatea Parlamentului de a infirma o decizie a Curţii Constituţionale, controlul constituţionalităţii legilor anterior promulgării lor devine, potrivit profesorului Tudor Drăgan, un autocontrol, adică un noncontrol, Parlamentul ajungând să fie o curte de casaţie într-un litigiu în care este parte. Susţinând aceeaşi critică, dar dintr-un alt „registruâ€, profesorul Deleanu aprecia că sistemul în discuţie reprezintă o concesie făcută orgoliului parlamentar şi un mod de a diluaâ vehemenţa reticenţelor faţă de justiţia constituţională.â€, scria Emil Boc în 2003.
În ultima vreme, în faţa măsurilor guvernului, care se doresc a fi de austeritate, dar care nu fac decât să încalce drepturile cetăţenilor şi să sufoce economia, opoziţia a găsit uneori, în Curtea Constituţională, singura şansă de a le stopa. Din nefericire, Curtea este doar o instituţie de control constituţional, nu şi o instituţie capabilă să evalueze impactul negativ al măsurilor Guvernului Boc asupra economiei.
Spune şi tu îţi prezintă lista cu actele şi acţiunile neconstituţionale ale Guvernului
1. În 15 ianuarie 2009, Curtea Constituţională a stabilit că dispoziţiile OUG 230/2008, prin care a fost interzisă cumularea pensiei cu salariul de la stat este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea Avocatului Poporului, care susţinea că acest act normativ încalcă drepturi fundamentale stabilite prin Constituţie, între care dreptul la muncă, dreptul la pensie şi ar putea desfiinţa un drept câştigat.
2. În 6 mai 2009, Curtea Constituţională a stabilit că Legea pentru modificarea şi completarea Legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici este neconstituţională. Legea, iniţiată de parlamentari PDL şi PSD repolitiza funcţia publică.
3. În 30 iunie 2009, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională OUG 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar.
4. În 7 iulie 2009, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională OUG 224/2008 prin care preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a devenit vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
5. În 9 iulie 2009 În 9 iulie 2009, Curtea Constituţională a decis că Legea de aprobare a OUG 3/2009 prin care premierul Emil Boc a desfiinţat DLAF, înfiinţând un nou Corp de control, bazat pe un angajament de loialitate, este neconstituţională. Între timp, Executivul a adoptat OUG 94/2009 – pentru a modifica, în urma deciziei instanţei constituţionale, prevederile Legii de aprobare OUG 3/2009 care stipula reorganizarea Departamentului guvernamental de Luptă Antifraudă (DLAF) şi a Departamentului de Control al Guvernului. Şi OUG 94 a fost declarată neconstituţională, în 17 noiembrie 2009.
6. În 7 octombrie 2009, Curtea Constituţională (CCR) a constatat, cu majoritate de voturi, că este neconstituţională Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice, întrucât nu s-au respectat normele de adoptare a ei.
7. În 4 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a decis că Legea 329/2009 prin care se interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat este constituţională, dar conditionat. Mai exact, prevederea nu se aplică în cazul persoanelor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constitutie (preşedintele României, parlamentarii, membrii CSM, ai Curţii de Conturi şi cei ai Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului).
8. În 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2009 pentru asigurarea continuităţii activităţii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului
9. În 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea educaţiei, asumată de Guvern în data de 15 septembrie.
10. În 3 decembrie 2009, Curtea Constituţională (CCR) a decis că prevederi din OUG 105/2009 cu privire la serviciile deconcentrate contravin Constituţiei, în condiţiile în care actul normativ a preluat integral conţinutul din vechea OUG 37/2009, declarată de asemenea neconstituţională, în 7 octombrie 2009.
11. În 14 aprilie 2010, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale mai multe prevederi ale Legii de modificare a Statutului funcţionarilor publici referitoare la categoriile de funcţionari publici cu funcţie de conducere, concursul de recrutare pentru funcţiile publice şi lista funcţiilor publice de conducere.
12. În 7 iunie 2010, Curtea Constituţională a admis obiecţiile de neconstituţionalitate, formulate de un grup de 29 senatori şi un grup de 58 de deputaţi, în temeiul art. 146, lit.a, asupra dispoziţiilor Legii lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
13. În 25 iunie 2010, Curtea Constituţională a admis că reducerea pensiilor cu 15 % este neconstituţională. Obiecţiile de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile Legii privind unele măsuri necesare pentru restabilirea echilibrului bugetar, au fost înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În susţinerea acestora, argumentul invocat a fost acela că legea are ca obiect de reglementare o serie de restrângeri ale exerciţiului unor drepturi fundamentale: dreptul la muncă, dreptul la pensie, dreptul la ajutor de şomaj, dreptul la măsuri de asistenţă socială.
14. În 19 iulie, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Sesizarea a fost adresată Curţii Constituţionale de către preşedintele României. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se enunţă parcursul procedurii legislative în urma căreia a fost adoptată legea criticată, procedură afectată de vicii de neconstituţionalitate.
NR. Citiţi articolul integral accesând linkul de mai jos
Foto –turdanews.net
