În cadrul unui proiect pilot, începem să publicăm o serie de materiale despre situația din Crimeea și Sevastopolul anexate de Federaţia rusă, despre acțiunile Moscovei în regiunea Mării Negre și despre natura agresiunii ulterioare a Kremlinului. Acest demers nu are scopuri comerciale. Rudolf Medved din Kyiv și Andrei Răutu din București doresc să transmită publicului de limbă română adevărul despre situația din Peninsula Crimeea ocupată și planurile Moscovei la Marea Neagră. Suntem gata să răspundem eventualelor sugestii cu privire la subiectele din Crimeea care interesează cititorii.
«Realităţi din Crimeea» este un proiect al serviciului Radio Libertatea în limba ucraineană, lansat imediat după ocuparea peninsulei Crimeea în 2014. Misiunea proiectului este promovarea valorilor democratice prin difuzarea de informaţii corecte, necenzuarate şi discuţii libere.
Autor : Rudolf Medved, 18 octombrie 2024
Traducere: Andrei Răutu
Link către publicația originală – https://ru.krymr.com/a/krymskaya-vesna-v-seredine-moldavskoy-oseni-kreml-gotovit-voynu-v-bessarabii/33163329.html
«Primăvara Crimeei» în mijlocul toamnei moldoveneşti: pregăteşte Kremlinul un război în Basarabia?
Înainte de începutul alegerilor din octombrie din Republica Moldova, organizate concomitent cu un referendum asupra consolidării în Constituţie a direcţiei euro-atlantice, au apărut noi ameninţări ale Kremlinului, pe lângă cele obişnuite de la începutul agresiunii ruse pe scară largă împotriva Ucrainei: anume că Moscova poate să înceapă un război împotriva Basarabiei. Vorbesc despre aceasta observatori străini, jurnalişti şi politicieni.
În planurile iniţiale ale lui Vladimir Putin exista un punct referitor la utilizarea trupelor ruseşti din Transnistria în spatele Ucrainei. Un rol important urmau să îl joace unităţile ruseşti staţionate în Crimeea anexată şi Sevastopol. Cu timpul, Forţele Armate ale Ucrainei au distrus complet ceva mai mult de jumătate din vasele de debarcare şi alte vehicule de atac ale Flotei Mării Negre, capabile de executarea de operaţiuni amfibii împotriva plajelor din Odesa sau a estuarului Nistrului. Kremlinul nu poate înlocui ambarcaţiunile de debarcare de la Marea Neagră: Turcia a închis traversarea Bosforului pentru vasele de război ale agresorului, care nu au porturi din Marea Neagră ca port de origine. Cu toate acestea, observatorii discută deja despre posibilitatea utilizării unei rute navale directe între Rusia şi Moldova.
«Moldova va încerca să minimizeze riscul agresiunii ruse, dar în cazul unui astfel de scenariu se va apăra.
(Maia Sandu)
În ce circumstanţe au loc alegerile din Moldova? Ce semnificaţie are pentru Chişinău referendumul asupra politicii externe a statului? Poate Kremlinul să implementeze planuri militare în Basarabia, ca în cazul Crimeei? Despre ce analogii între pregătirea «Primăverii din Crimeea» cu acţiunile Rusiei în legătură cu Moldova şi Transnistria discută observatorii? Ce ar trebui să facă comunitatea internaţională pentru a preveni a nouă rundă a agresiunii ruse în Basarabia? [s.t.] Realităţi din Crimeea a discutat despre acestea şi altele cu experţi în domeniu.
Alegeri şi referendum în Moldova: riscuri ale integrării europene şi slăbiciuni ale neutralităţii
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a ajuns în martie la concluzia că Moscova vrea să utilizeze Transnistria şi Găgăuzia pentru a destabiliza Moldova înainte de începerea negocierilor de aderare la UE.
Moscova va considera orice provocare împotriva pacificatorilor ruși și cetățenilor din Transnistria ca pe un atac asupra rusiei, a declarat la data de 4 septembrie, în cadrul unui briefing, reprezentantul oficial al MAE al federației ruse, Maria Zakharova.
«Probleme pot veni dintr-o direcție neașteptată: în același timp cu alegerile prezidențiale din țară pe 20 octombrie va avea loc un referendum privitor la punerea în acord a Constituţiei cu perspectiva de aderare a Moldovei la UE. Orice rezultat în afară de victorie sigură a susținătorilor Uniunii Europene poate submina pozițiile președintelui în exercițiu și de favorit al campaniei, Maia Sandu, precum şi să pună sub semnul întrebării viitorul integrării europene a Moldovei», – consideră reporterul BBC la Chişinău, Sveatoslav Khomenko.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, declarase într-un interviu, în luna mai, că «Moldova își va concentra eforturile pentru a reduce la minimum riscul de agresiune a federaţiei ruse, însă că Moldova se va apăra în caz de atac.»
Propaganda rusă a fost implicată activ în lupta politică. Au fost răspândite o serie de naraţiuni: aderarea Moldovei la UE presupune intrarea în război împotriva Rusiei, după exemplul evenimentelor din Ucraina din 2013/2014 ; integrarea în Uniunea europeană este identificată ca debut al ofensivei împotriva „valorilor tradiționale” și cu propaganda în favoarea orientării sexuale non-tradiţionale ; calitatea de membru al UE va duce la închiderea de biserici ortodoxe, creșterea prețurilor la toate bunurile și servicii, fără excepție.
Conform estimărilor de la Chișinău, Rusia a cheltuit un total de până la 100 de milioane de euro pentru subminarea procesului electoral, inclusiv prin campanii coordonate de dezinformare.
Kremlinul și planurile sale militare: este capabilă Moscova să deschidă frontul din Basarabia?
Realităţi din Crimeea a solicitat părerea unui profesor universitar de la catedra de relații internaționale a Universităţii Naționale de Aviație (Kyiv), politologul Maxim Yali, cerându-i să evalueze posibila conexiune geopolitică între Transnistria şi Crimeea şi să facă predicţii asupra capacităţii Kremlinului de a realiza planurile militare în Basarabia.
Transnistria a devenit primul conflict provocat de Rusia în spațiul post-sovietic, când a apărut o „republică prorusă nerecunoscută”.
Maxim Yali
«Conexiunea geopolitică dintre Crimeea și Transnistria, pe fondul alegerilor dificile și referendumului din Republica Moldova, este evidentă în sensul în care războiul din Transnistria a fost primul conflict declanşat de Rusia în spațiul post-sovietic, când a apărut un precedent – o ‘republică pro-rusă nerecunoscută’. Dar aici mai relevantă ar fi paralela cu așa-numitele ‘DPR-LPR’ sau cu Abhazia şi Osetia de Sud, până la recunoașterea lor de către Kremlin ca ‘entităţi statale’. Dar, în general, crearea geopolitică de puncte de tensiune cu scopul de a împiedica statele post-sovietice să meargă pe calea integrării euro-atlantice este o caracteristică a tacticii Kremlinului: astfel de puncte au fost create de Moscova pe teritoriul vecinilor pentru a șantaja fostele republici sovietice care au îndrăznit să urmeze o cale independent de dezvoltare. Georgia și Ucraina declară nu numai aderarea la Uniunea Europeană, ci și la NATO. Dar în Moldova, situația are propriile ei caracteristici şi dificultăţi: țara este aproape complet dependentă economic de Rusia, pe teritoriul ei sunt staţionate încă până în prezent trupe militare ruse» – a subliniat Maxim Yali.
După părerea lui, nu ar trebui să ne aşteptăm la o invazie militară rusă în Moldova, indiferent de scenariile referendumului şi alegerilor.
«Dacă va fi aprobat referendumul – pentru Rusia, acest lucru va fi un semnal pentru anularea agresiunii. Dar, trebuie să se țină cont de faptul că în chestiunea Basarabiei, Rusia încă nu a decis încă scopurile geopollitice principale, și continuă agresiunea militara împotriva Ucrainei, în cazul conflictului militar cu Moldova ea neavând un coridor terestru cu acest stat. Inițial, scopul Kremlinului a fost acela de a tăia accesul Ucrainei la Marea Neagră şi de a obţine un coridor terestru cu Transnistria. Atunci ar fi posibil „aderarea” Transnistriei, iar apoi – a republicii Moldova. Cu siguranță, astfel de planuri există și acum în Rusia, dar va fi o sarcină dificilă fără a atinge obiectivele declarate de agresor pentru Ucraina”, – a declarat expertul.
Prin portul maritim al Moldovei, Rusia ar putea repeta «scenariul din Crimeea»
În opinia lui Andrei Klimenko, redactor-șef al portalului BlackSeaNews și şef al grupului de monitorizare al Institutului de Studii de la Marea Neagră (Kyiv), operațiunea specială din Crimeea din februarie 2014 poate fi repetată în Moldova prin singurul port maritim Giurgiulești..
«…Amintiți-vă – primul grup de „trupe speciale” ale federației ruse în februarie 2014, a ajuns la 26 ale lunii în portul de pescari Kamysheva (Sevastopol) cu o zi înainte de începerea operaţiunii de ocupare a vechiului cargo de tipul „Volgo-Balt”. Experții ucraineni în problema Moldovei consideră că Rusia nu va putea face nimic serios pentru a împiedica referendumul din Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană. Motivul ar fi că nu pare să existe o graniță comună. Aceasta este însă o eroare. Nu este chiar aşa… Există fluviul Dunărea și portul Giurgiulești. Și sunt legături directe de la Novorossiysk și Tuapse [Krasnodar, n.t.]”, a clarificat expertul la începutul lunii octombrie pe pagina sa de Facebook, oferind o listă completă a curselor de nave maritime din porturile rusești de la Marea Neagră către portul moldovenesc Giurgiulești în perioada iulie-septembrie: Grupul de monitorizare al Institutului a înregistrat cel puțin 5 astfel de călătorii (4 nave – armatori turci, 1 – în jurisdicție offshore).
Totodată, el a subliniat că, în conformitate cu legislația maritimă internațională pe timp de pace, există principii ale libertății de tranzit, dar nu există documente de reglementare care să ordone serviciilor de frontieră să verifice, adică să inspecteze astfel de nave în «perioada specială”. O astfel de «perioadă» trebuie imediat instituită de autorităţi, explică expertul.
În plus, după cum informează tot Klimenko, « monitorizarea și analiza zilnică a funcționării culoarelor maritime ucrainene ne permite astăzi să spunem următoarele: bombardamentele balistice ale porturilor Marii Odese (de către ruși -RdC), având ca efect distrugeri provocate navelor, nu este un fenomen temporar, ci o nouă strategie care urmăreşte să facă fizic imposibilă funcţionarea culoarelor maritime ucrainene.»
Girkin a adus icoane în Crimeea, iar «pelerinii» din Moldova fac stagii la Moscova
În septembrie, portalul principal al Bisericii Ortodoxe Ruse raporta că clerul militar din Moldova, condus de episcopul Nicolae de Ceadîr-Lunga, vicar al eparhiei Cahul, președintele Departamentului sinodal pentru relațiile cu instituțiile din cadrul Ministerului de Afaceri Interne, Forțelor Armate și Agențiilor de Aplicare a Legii ale Bisericii Ortodoxe din Moldova, pentru prima dată după mult timp, a întreprins un turneu-pelerinaj în Rusia. În lunile august și septembrie, aproximativ 500 de clerici și enoriași au participat la tururi de pelerinaj în locurile sfinte ale Rusiei. Punctul culminant al acestui program de pelerinaj a fost vizitarea, rugăciunea și participarea la o slujbă bisericească la capela principală a Forțelor Armate Ruse de pe teritoriul Parcului Patriot din districtul Odintsovo din regiunea Moscovei.
Potrivit lui Andrei Klimenko, acest fapt poate indica faptul că Rusia lucrează în Moldova conform „modelului Girkin-Crimeea 2014” din Crimeea.
În ianuarie 2014, Rusia a adus în Crimeea racla cu „Darurile magilor”, depozitate în Grecia. Aceste daruri, conform ortodocșilor, au fost aduse lui Iisus la scurt timp după nașterea sa și au puteri vindecătoare. Împreună cu această raclă, un grup de ruși a zburat în Crimeea și a purtat negocieri cu președintele de atunci al Parlamentului Republicii Autonome Crimeea, Vladimir Konstantinov, și cu puțin cunoscutul politician pro-rus Serghei Aksenov. Acțiunea a fost organizată sub patronajul Bisericii Ortodoxe Ruse, călătoria a fost plătită de oligarhul ortodox rus Konstantin Malofeev. Paza era asigurată de Igor Girkin, un colonel GRU care folosea pseudonimul Strelkov. Așa au început serviciile de informații militare ruse să pregătească anexarea Crimeei…
Pe fundalul agresiunii ruse, problema Transnistriei a trecut pe plan secund? Ce e de făcut?
Potrivit lui Maxim Yali, în condițiile moderne, cazul transnistrean a încetat să mai fie o prioritate pentru Europa.
«Există o comisie și un grup cu participarea OSCE, care include Ucraina, Rusia și Moldova, care încearcă să rezolve problema de mai bine de treizeci de ani, dar nu există rezultate. În timpul președinției lui Viktor Iuscenko, Kyiv-ul a încercat să joace un rol principal în soluționarea acestei probleme presante și a conflictului în ansamblu și chiar a fost la un moment dat gata să susțină una dintre opțiunile rusești. Cred că această problemă a fost lăsată în seama Kremlinului de către europeni. Acesta a fost cazul înainte de începerea agresiunii pe scară largă a Rusiei în Ucraina.» Prin urmare, în prezent, comunitatea internațională este mulțumită că conflictul transnistrean a fost, ca să spunem așa, „depășit și stabilizat”, a declarat expertul jurnalistului Realităţi din Crimeea.
La rândul său, Andrei Klimenko scrie că, pe fondul încercărilor evidente ale Rusiei de a influența mersul alegerilor și referendumului din Moldova, precum și a circulației necontrolate a navelor între porturile rusești și porturile moldovenești de la Dunăre, este necesar «un răspuns preventiv din partea Ucrainei și României», «Este necesar să se introducă imediat o „perioadă specială” pentru navele pe Dunăre – în părțile ucrainene și românești, și să se instruiască polițiștii de frontieră să inspecteze toate spațiile și încărcăturile navelor care circulă din porturile Federației Ruse în portul Giurgiulești.»
În timp ce Transnistria a încetat să mai fie o prioritate pentru Europa, iar în Moldova se numără zilele până la alegeri și referendumul care decide soarta țării, la Kyiv, București și Chișinău se fac apeluri la acţiune din partea comunităţii internaţionale: de a opri și preveni o nouă posibilă fază a agresiunii ruse. Kremlinul ar putea recurge la astfel de acţiuni militare în viitorul apropiat dacă va simți din nou slăbiciune din partea euro-atlantică și va întrezări posibilitatea destabilizării Republicii Moldova.
Pe 19 septembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării României a discutat despre alegerile prezidențiale din Republica Moldova și despre referendumul pentru aderarea la UE. S-a vorbit despre „asigurarea ireversibilității cursului european” al statului vecin.
Anterior, secretarul de stat al Statelor Unite Antony Blinken declarase că Rusia va încerca să manipuleze rezultatele alegerilor prezidențiale din Moldova.
Foto: (1) şi (2) @ziaruldegarda; (3) fb Viorica Tătaru.
