După lungi deliberări, Comitetul Nobel a decis, în sfârşit, să-i ofere Premiul atât de mult aşteptat scriitorului peruan Mario Vargas Llosa, pentru o viaţă dedicată scrisului. Lituma în Azi, Paradisul de după colţ, Pantaleon şi vizitatoarele, Rătăcirile fetei nesăbuite, Povestaşul, Elogiul mamei vitrege, Tentaţia imposibilului, Scrisori către un tânăr romancier, Băieţii şi alte povestiri, Tentaţia imposibilului, Casa verde, Adevărul minciunilor, Orgia perpetuă, Mătuşa Julia şi condeierul sunt doar câteva titluri din magazinul Bookiseala.ro din imensa sa operă. Motivaţia juriului: “pentru cartografierea structurilor puterii şi imaginile sale tranşante privind rezistenţa, revolta şi eşecul individualâ€. America Latină nu a mai luat un premiu Nobel de 28 de ani.
Nu i-a venit să creadă
„A fost o surpriză enormă. Am crezut că este o glumă când am primit ştirea la telefon”, a declarat Mario Vargas Llosa, care şi-a rugat soţia să aştepte confirmarea oficială înainte de a anunţa copiii. Iar preşedintele Perului, Alan Garcia, comenta: „Este un act de justiţie, o zi mare pentru Peru şi o mare onoare pentru peruvieni”.
Bine cunoscut cititorilor din România, pe care a şi vizitat-o de două ori, scriitorul, eseistul, omul politic peruvian Mario Vargas Llosa s-a născut în 1936, la Arequipa, în Peru. A copilărit în Bolivia împreună cu mama sa, întorcându-se în Peru după zece ani. Oraşul şi câinii l-a consacrat în Europa ca pe un autor de mare forţă. În Peru a ieşit un ditamai scandal după publicarea lucrării, fiind considerată un manifest împotriva puterii. În tinereţe a fost de stânga. O chestie care în accepţiunea lui Petre Ţuţea, e de înţeles, dar ulterior a luat „dreapta în piept, candidând împotriva lui Fujimori”. A pierdut în 1990, dar a câştigat un prestigiu enorm în lume. La aceea vreme, i-am recomandat lui Emil Constantinescu să citească Peştele în apă, pentru a nu repeta greşelile trecutului.
De stânga în tinereţe, avea să-l atace dur pe Fidel Castro mai târziu şi chiar pe prietenul lui de-o viaţă scriitorul Gabriel Garcia Marquez, pentru că a coabitat o vreme cu ideile liderului cubanez.
Mario Vargas Llosa a cunoscut succesul încă de la prima carte, intrând în seria scriitorilor care au impus literatura sud-americană în lume, alături de Julio Cortazar, Ernesto Sabato, Jorge Luis Borges, Carlos Fuentes, Gabriel Garcia Marquez.
Conversaţie la catedrală, considerată prima lui încercare de “oman totală, deşi până la pagina 100 nu intri în subiect, l-a recomandat ca pe un scriitor de mare forţă.
Preţuit pentru scrierile sale alegorice, Mario Vargas Llosa a fost distins cu mai multe premii. „Miguel de Cervante”, considerat un Nobel al literaturii hispano-americane, „Premiul Păcii” acordat de Asociaţia Librarilor Germani, în 1996, an în care primeşte şi “Premiul Criticii†şi Premiul Internaţional de literatură.
Acum ia NOBELUL. Nimic mai mult, nimic mai puţin. Măcar o carte de-a lui trebuie pusă pe noptieră.
Prezent la Neptun,în România, a fost întrebat de către un reporter ProTV, dacă mai o iubeşte pe Shakira. La braţ fiind cu noua sa nevastă, alta decât Mătuşa Julia, i-a replicat repoerterului nepregătit: “Mă confundaţi cu Marquez, prietenul meu de-o viaţă, el este fan Shakiraâ€.
NR. Acest articol îl puteţi citi şi pe https://www.bookiseala.ro/mario-vargas-llosa-a-luat-in-sfarsit-nobelul-mult-asteptat/33010.html
