Te întâlnești cu el, de ceva timp, la fiecare scroll pe platforma de streaming Netflix, iar dacă ești, mai degrabă, fan HBO, cu siguranță l-ai văzut în imaginile de prezentare ale îndrăgitului serial Game of Thrones / Urzeala Tronurilor (dacă, desigur, te regăsești în acel 0,01% din populația globală care nu a vizionat, încă, seria).
Gata cu suspansul! Este vorba despre Nikolaj Coster-Waldau – actor, producător de film și scenarist danez. A jucat în 65 de filme, iar cel mai cunoscut rol al său este, fără îndoială, cel din Game of Thrones (filmat timp de aproape zece ani), așa cum am specificat mai devreme. Jaime Lannister – un adevărat ”leu”, antierou prin definiție – devine personaj principal, de o importanță majoră, în sezonul patru (dintr-un total de opt). Face parte din Casa Lannister, una dintre cele mai înstărite și puternice familii din regatul Westeros și, deși pare, mai întâi, a fi lipsit de scrupule și imoral, mai târziu, Jaime se dovedește a fi mult mai complex decât pare, onorabil, chiar simpatic. Întrebat despre personajul pe care îl joacă, Coster-Waldau declară că ”nu e nimic ce nu ar putea să îți placă la Jaime. Ca actor, nu puteam cere un rol mai bun”. Și sunt de accord, pentru că tușa personală adusă de Nikolaj Coster-Waldau, în interpretarea acestui rol, a făcut ca, în cele din urmă, personajul să devină foarte popular și apreciat de spectatori. Astfel, s-a bucurat de critici pozitive din partea specialiștilor, dar și de numeroase nominalizări la premiile prestigioase din domeniul artistic. De fapt, cel mai important aspect este că danezul a fost atât de convingător în rolul său de antierou, în acest serial, încât, de atunci, a primit și mai multe roluri de acest tip, în producții cunoscute de la Hollywood, ce se regăsesc, în această perioadă, și în topul filmelor încărcate pe platforma Netflix. Concret, mă refer la Small Crimes, film apărut în 2017, Shot Caller, apărut în același an și The Silencing/Amuțire, din 2020. Cariera sa actoricească a început, însă, în țara lui natală (Danemarca), cu mult înainte să fie cunoscut pe plan internațional, mai exact, în anul 1991. Trei ani mai târziu, în 1994, devine cunoscut, în țările scandinave, pentru rolul său (principal) din thrillerul de groază Nattevagten/Nightwatch. Colaborarea lui Coster-Waldau cu industria daneză de film continuă și astăzi: recent, a fost lansat Against the ice/Deșertul de gheață, pe care îl găsiți tot pe Netflix.
Câteva (sau mai multe) cuvinte despre filmele pe care le recomand, cu Nikolaj Coster-Waldau protagonist:
Shot Caller/Executantul (2017) – un film uimitor; emoționant și puternic, în același timp. Povestea este ușor de înțeles, a tot fost ecranizată în fel și chip, însă aici pur și simplu strălucește în simplitatea sa. Conceptul de bază este puterea – puterea închisorii, dar și puterea celui închis de a rezista și de a se adapta la o noua viață – viață ce nu va mai fi niciodată la fel, indiferent dacă aceasta se petrece în afara sau în cadrul arestului. După două ore pline de acțiune (chiar pline, căci narațiunea nu îți dă pauză nicio secundă și nici nu se pierde în detalii insignifiante), finalul te “lovește” în plin, în mod brutal, de parcă tot caruselul de emoții prin care treci, până la acel moment, în timpul filmului, nu ar fi de ajuns. Astfel că, după ce am oftat, m-am revoltat, am acumulat o întreagă gamă de sentimente, încheierea filmului m-a surprins suspinând, cu ochii înecați în lacrimi. Cu toate astea, nu pot să trec peste faptul că finalul, în felul lui, are și o conotație pozitivă, ce se corelează tot cu acest concept de putere (ce-i drept, o față întunecată a puterii). Ce face, totuși, Shot Caller, atât de diferit față de alte filme din aceeași categorie? Implicarea lui Nikolaj Coster-Waldau în rolul principal. Este fascinantă transformarea personajului său, pe tot parcursul poveștii, o impresionantă evoluție ca antierou, dar pe mine m-au uimit și calitățile sale actoricești. L-am urmărit pe Coster-Waldau în multe filme, îl consider un actor excelent, însă aici mi s-a părut cu adevărat remarcabil.
The Silencing/Amuțire (2020) – O poveste dramatică, foarte bine gândită și ecranizată ca thriller de acțiune, astfel încât să îți dea fiori chiar și după ce a ajuns la final. Nikolaj Coster-Waldau are rolul lui Rayburn Swanson, un fost vânător, ajuns, acum, îngerul păzitor al vieții sălbatice din regiunea în care locuiește. După ce și-a pierdut fiica, în urmă cu cinci ani, acesta a decis să facă o schimbare majoră, de dragul acesteia. Astfel că, își izbăvește păcatele: renunță la vânătoare, ba chiar înființează un sanctuar, ce poartă numele fetei lui, pentru a salva animalele și, în paralel, continuă, de unul singur, să își caute copilul dispărut. Interpretarea actorului danez este atât de convingătoare, te face să empatizezi atât de mult cu suferința lui, încât ștergi cu buretele toate carențele sale comportamentale din trecut. The Silencing reprezintă unul dintre acele filme care nu se remarcă prin ceea ce îți transmit, ci prin cum îți transmit, iar, pe mine, asta m-a convins. Așadar, îl recomand.
Concluzia mea sună așa: fie că este vorba despre construcția și evoluția personajului (de cele mai multe ori, antierou), fie că ne referim la șarmul personal, Coster-Waldau pur și simplu nu poate fi detestat pentru nimic din ceea ce interpretează.
