38
Aseară a murit Ion Diaconescu. Un simbol al demnităţii, al curajului, al democraţiei, al dragostei de ţară. Un om al cărui comportament în faţa destinului său ar trebui să fie o lecţie de viaţă pentru fiecare dintre noi. Un om care a făcut 17 ani de puşcărie politică dar care nu a mai apucat, nici după 21 de ani de când ţara a scăpat în teorie de comunism, să mai trăiască democraţia adevărată. Un om care simţea, cu puţin timp în urmă, la sfârâşit de drum, că tineretul nu îl mai cunoaşte. Din ignoranţă? Din nepăsare? Din lipsa de interes? Sau poate din incompetenţă sau reaua-voinţă a celor care au în mână destinele generaţiilor tinere?