Declarație de presă senator român: Megadosarul Microsoft – EADS, poate declanșa Mani Pulite made în România

Megadosarul Microsoft-EADS, instrumentat de Direcția Națională Anticorupție ar putea pulveriza o mare parte a leadership-ului politic care a guvernat România în ultimii 15 ani, precum operațiunea Mani Pulite (Maini Curate) care a destructurat clasa politică italiană cu două decenii în urmă. Finalizarea anchetei va devoala legăturile mafiote transpartinice din actuala clasă politică autohtonă, sub lupa procurorilor anticorupție aflându-se în jur de 40 de înalți demnitari (prim-ministri, ministri, secretari de stat, șefi de poliție și de servicii secrete ș.a.), care au condus destinele României în ultimii 15 ani. Într-un interviu publicat de ziarul Adevărul săptămâna trecută, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a făcut cunoscut faptul că, până în stadiul actual al cercetărilor, s-a conturat un prejudiciu de ordinul sutelor de milioane de euro și o mită de circa 60 de milioane de euro, care s-a dat prin conturi bancare sau direct unor persoane fizice ori prin intermediul unor societăți comerciale.

Acest megadosar nu este însă rodul muncii și inteligenței marilor procurori anticorupție din România (alde Daniel Morar, Lucian Papici, Maria Alexandru, Laura Codruța Kovesi, ș.a.), ci al unor anchete demarate de autoritățile judiciare din Statele Unite ale Americii, Germania, Elveția și Austria. Acestor demersuri judiciare din străinătate, li s-a adăugat anul trecut un denunț formulat de Guvernul României împotriva foștilor miniștri PDL Daniel Funeriu (Educație) și Valerian Vreme (Comunicații). Începerea urmăririi penale (deocamdată, in rem) și accelerarea anchetei de către Direcția Națională Anticorupție, cu câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale, ar putea să-i zdruncine serios pe unii candidați importanți la funcțiile de președinte (Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu) sau de prim-ministru (Ioan Rus, Vasile Blaga, George Maior).

Potrivit unor dezvăluiri apărute în presa românească, în perioada în care a deținut funcțiile de șef al Corpului de control al premierului Adrian Năstase, cu rang de secretar de stat (2001-2004), și de ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanțare Internațională și Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar în Guvernul PSD (2004), actualul prim-ministru Victor Ponta a fost președintele Fundației “Secolul XXI”, care era, în perioada respectivă, asociat majoritar, cu 52,5%, în firma care administra Radio 21, alături de grupul francez Lagardere, care deținea restul părților sociale. Grupul francez Lagardere a fondat alături de grupul german Daimler Chrysler concernul european EADS, cu care Guvernul Adrian Năstase a încheiat, în 2004, contractul pentru securizarea frontierelor României, considerat al doilea cel mai păgubos contract din istoria postdecembristă a țării, după contractul încheiat în 2003 cu compania americană Bechtel pentru Autostrada Transilvania. Contractul pentru securizarea frontierelor României a fost atribuit concernului EADS fără licitație, prin hotărâre de guvern, în august 2004, la o valoare de aproape un miliard de euro. Ulterior, respectiv în 2005, ministrul de interne Vasile Blaga a solicitat o analiză a încheierii și derulării acestui contract și, întrucât au fost găsite nereguli mari, a cerut anchetarea mai multor foști șefi din Ministerul de Interne, în frunte cu chestorul Toma Zaharia, fost prim-adjunct al ministrului Ioan Rus, iar valoarea contractului a fost diminuată la suma de 524,5 milioane de euro, cu posibilitatea de subcontractare de încă 350 de milioane de euro.

Între fondatorii Fundației “Secolul XXI” s-a aflat și Ioan Rus, unul dintre cei mai importanți susținătorii ai actualului prim-ministru Victor Ponta, care a demarat negocierile cu EADS pentru securizarea frontierelor României, în calitate de ministru de interne in Guvernul Adrian Năstase. Atât înainte cât și după ce a deținut această funcție, Ioan Rus a fost asociat și director al unei firme controlate de omul de afaceri Ion Țiriac (RMB Inter Auto SRL), care comercializa în Transilvania autovehicule Mercedes Benz, produse de Daimler AG. Ion Țiriac era și este reprezentantul concernului Daimler Chrysler în România și se află în relații apropiate, inclusiv de afaceri, cu Ioan Rus de aproape două decenii. Un prieten apropiat a lui Victor Ponta, Ovidiu Miculescu, numit în 2012 de actualul șef al Guvernului președinte al Societății Române de Radiodifuziune, a făcut parte din consiliul director al Fundației “Secolul XXI” și a deținut în perioada respectivă funcția de vicepreședinte al consiliului de administrație al Radio Europa FM, la care era coacționar același grup francez Lagardere.

O altă legătură între Fundația “Secolul XXI” și EADS în timpul guvernării Năstase o constituie contractul controversat al achiziționării a două fregate militare învechite de la grupul BAE Systems din Marea Britanie, a cărui divizie de rachete a fuzionat în 2001 cu EADS, operând sub denumirea de MBDA. Fregatele militare au fost cumpărate cu suma de 122 de milioane de euro în anul 2002, când la conducerea Fundației “Secolul XXI” se afla Ioan Mircea Pașcu, care era ministru al Apărării în cabinetul Năstase. Contractul cu BAE Systems a fost însă negociat și semnat de George Maior, pe atunci secretar de stat pentru relații internaționale in Ministerul Apărării Naționale, iar din 2006 director al SRI, care se mândrește cu acest fapt în CV-ul său. Legat de tranzacția cu BAE Systems, în presa britanică (The Observer) au apărut în 2007 acuzații că un politician român neidentificat ar fi primit un comision secret de 6 milioane de lire sterline (7,6 milioane de euro). DNA a deschis o anchetă în acest sens, pe care a închis-o în 2009 cu soluție de neînceperea urmăririi penale, cu precizarea că va putea fi redeschisă dacă vor apărea noi probe. Un fapt mai puțin cunoscut este că George Maior este cel care a demarat negocierile cu Microsoft European Operations Center, cu sediul în capitala Irlandei, perioada în care a fost însărcinat cu afaceri la Ambasada României de la Dublin (1997-1999) și că a continuat negocierile cu reprezentanța Microsoft pentru Europa în perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale (2000-2004).

În CV-ul și în declarațiile de interese ale lui Victor Ponta nu apare faptul că a fost, timp de trei ani, în care a deținut funcții guvernamentale în Cabinetul Năstase, președinte al Fundației “Secolul XXI”. În calitate de șef al Corpului de control al primului ministru, Victor Ponta avea, prin lege, atribuția și obligația de a verifica modul de negociere și de atribuire a contractului privind securizarea frontierelor României către EADS, precum și a controversatului contract cu BAE Systems. Mai mult, având în vedere funcția de ministru pe care o deținea la data semnării efective a contractului de securizarea a frontierelor, Victor Ponta avea atribuția și obligația să supervizeze implementarea contractului pentru securizarea fontierelor pentru motivul că era finanțat parțial din fonduri europene. Pe de altă parte, Victor Ponta a fost membru al Comisiei speciale privind faptele de natură penală comise de membrii Guvernului României.

Victor Ponta a fost într-un conflict evident de interese, raportând funcțiile sale guvernamentale la funcția de președinte al Fundației “Secolul XXI”, asociat la Radio 21 cu grupul Lagardere, fondator al EADS. La fel, a fost într-un conflict evident de interese ministrul de interne Ioan Rus, având în vedere că a deținut funcția de director al companiei lui Ion Țiriac, reprezentantul în România al grupului Daimler Chrysler, celălalt fondator al concernului EADS. Directorul SRI, George Maior, poate fi acuzat de complicitate sau de tăinuire, având în vedere, pe de o parte, implicarea sa în negocierile cu Microsoft Irlanda și cu BAE Systems, iar pe de altă parte, relațiile sale de afinitate cu Victor Ponta (căruia i-a fost naș la a doua căsătorie) și cu Ioan Rus (care a fost nașul său la prima căsătorie). Prin această prismă se poate explica și lipsa de reacție de până acum a SRI în cazurile Microsoft, BAE Systems și EADS. În cazul contractului cu EADS, având în vedere ca a fost încheiat și derulat prin Ministerul de Interne, ar fi trebuit să se sesizeze în primul rând serviciul secret al acestui minister (Direcția Generală de Informații și Protecție Internă), condus în perioada 1999-2006 de către chestorul Virgil Ardelean. Numai că, originar din Cluj, Virgil Ardelean este de aproape două decenii un apropiat al ministrului Ioan Rus, iar în ultimul deceniu s-a apropiat și de omul de afaceri Ion Țiriac, o dovadă elocventă în acest sens fiind faptul că firma sa de protecție și pază (în realitate, un serviciu privat de informații) funcționează în sediul firmei lui Țiriac de lângă Ambasada Chinei.

De derularea păguboasă a contractelor cu Microsoft și EADS nu este străin nici fostul ministru de interne Vasile Blaga, chiar dacă în 2005 a solicitat renegocierea contractului cu EADS și a dispus formularea unei plângeri penale împotriva chestorului Toma Zaharia, primul adjunct al ministrului Ioan Rus. Este de observat că această plângere, soldată cu o soluție de neîncepere a urmăririi penale, nu l-a vizat și pe ministrul Ioan Rus, cu care Vasile Blaga s-a aflat și se află în relații de prietenie. În același timp însă, principalul partener al EADS în România, compania Fujitsu Siemens a încheiat un contract substanțial cu Ministerul Educației, unde soția ministrului de interne, Violett Blaga, era șefa Direcției Juridice și de Control, iar unul din principalii parteneri de afaceri ai ginerelui lui Vasile Blaga, firma Nei Guard, a devenit subcontractor al EADS. Pe de altă parte, cele mai substanțiale plăți pentru contractul cu EADS au fost efectuate în al doilea mandat de ministru de interne a lui Vasile Blaga (2009-2011).

Procurorii anticorupție i-au audiat până acum pe foștii secretari generali ai Guvernului Adrian Năstase, Șerban Mihăilescu și Eugen Bejinariu, precum și pe Ioan Moraru, secretar general adjunct al Cabinetului Năstase și secretar general al guvernelor Ponta I, II și III. De derularea ilicită a contractului cu Microsoft, prin subcontractorul Fujitsu Siemens Computers GsmbH, companie înregistrată în Austria, nu este străin nici secretarul general al Guvernului Tăriceanu I, Radu Stroe, intrat în conștiința publică drept cel mai cinic și nătâng ministru de interne din România postdecembristă. În anul 2006, cu câteva luni înaintea integrării României în Uniunea Europeană, secretarul general Radu Stroe a primit trei notificări din partea corporației Microsoft, respectiv prin Microsoft European Operations Center, cu sediul la Dublin, în data de 20.06.2006, prin subcontractorul Fujitsu Siemens, în data de 14.08.2006, și prin Microsoft EMEA, cu sediul la Paris, în data de 28.11.2006 (pe care le reproducem în facsimil), prin care Guvernul României era somat să intre în legalitate cu licențele Microsoft utilizate ilicit în administrația centrală din România. Secretarul general Radu Stroe nu a efectuat însă nici un demers, astfel că, în data de 20.12.2006, cu doar 11 zile înaintea intrării oficiale a României în Uniunea Europeană, Microsoft European Operations Center a adresat o notificare pentru restabilirea legalității primului ministru Călin Popescu Tăriceanu (pe care o reproducem, de asemenea, în facsimil).

În conseciință, consider că se impune cercetarea și implicit audierea în cauză a premierului Victor Ponta, a fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, a foștilor miniștri de interne Ioan Rus, Vasile Blaga și Radu Stroe, a directorului SRI, George Maior, și a fostului șef al DGIPI, chestorul Virgil Ardelean. În plus, alături de contractele încheiate cu Microsoft, BAE Systems și EADS, procurorii anticorupție ar trebui să investigheze și cel mai păgubos contract postdecembrist încheiat de România, respectiv contractul cu corporația americană Bechtel pentru construcția Autostrăzii Transilvania. Contractul cu Bechtel a fost semnat în anul 2003 și a fost demarat în 2004, pe raza județului Cluj, în prezența premierului Adrian Năstase, a ministrului Transporturilor, Miron Mitrea, și a ministrului de interne Ioan Rus, înaintea alegerilor locale, la care acesta a candidat pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca. Ca în cazul EADS, contractul pentru Autostrada Transilvania a fost atribuit companiei Bechtel fără licitație, la o valoare de 2.2 miliarde de euro.

Ministrul Ioan Rus a avut beneficii din acest contract  sub cel puțin trei aspecte. În primul rând, pentru că două firme apropiate, SC Ben-Ben SRL și SC Napoca Constructii SRL (deținută inițial de Ioan Rus și Ion Țiriac, în calitate de asociați), au devenit subcontractori importanți ai Bechtel pentru Autostrada Transilvania. Patronul actual al acestor firme, Ioan Bene, arestat și trimis în judecată de DNA în acest an, pentru dare de mită, în dosarul președintelui Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, este de peste un deceniu un apropiat și un protejat a lui Ioan Rus. Fostul și actualul ministru clujean l-a sprijinit pe patronul Gheorghe Benea să obțină lucrări pe raza unor județe din Transilvania (Cluj, Sălaj, ș.a.), iar copii săi sunt asociați cu acesta la Hotelul Meridian din Cluj-Napoca. În al doilea rând, pentru că Bechtel a achiziționat 213 autocamioane Mercedes pentru lucrările de la Autostrada Transilvania, din care 100 au fost folosite ulterior în Irak, unde companiei Bechtel i-a fost atribuită reconstrucția acestei țări după ocuparea sa în 2003. În al treilea rând, profitând de funcțiile sale, Ioan Rus a obținut transferul unei suprafețe de pădure pe care o deținea în localitatea Urișor, sat aparținător al municipiului Dej, în apropierea localității sale de domiciliu, Cluj-Napoca, și a Autostrăzii Transilvania, realizând o permutare de peste 70 de kilometri. Conform unor surse din DNA, dosarul privind acest transfer de pădure s-ar afla în fișetul procurorului șef Laura Codruța Kovesi. Cert este că, la Cluj Napoca, tot mai multă lume vorbește că Ioan Rus, actualmente vicepreședinte regional al PSD și ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta III, a luat-o razna prin afacerile cu bani publici pe care le dirijează și controlează.