Confruntaţi cu înrăutăţirea crizei datoriilor în Franţa şi Italia, consumatorii europeni sunt, în mod vizibil, din nou neliniştiţi. Aceasta este una dintre concluziile studiului GfK Climatul de consum Europa, realizat în rândul consumatorilor din Austria, Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România şi Spania. Aceste 12 ţări însumează circa 80% din populaţia totală a celor 27 state membre ale UE.
În timp ce în primăvară majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană erau optimiste în legătură cu depăşirea crizei în viitorul previzibil, peste vară s-a produs o schimbare considerabilă de sentiment. În al doilea trimestru se părea că recesiunea trecuse de faza critică în Europa, în condiţiile în care economiile majorităţii ţărilor europene începeau să iasă din cea mai adâncă recesiune înregistrată de la cel de-al Doilea Război Mondial, şi rezultatele economice indicau, pentru prima oară, în multe ţări, un trend uşor ascendent. Însă dezbaterile privind asistenţa financiară suplimentară şi garantarea împrumuturilor Greciei au neliniştit în vara aceasta din nou, în mod serios, consumatorii europeni. Ca urmare a nivelului ridicat al datoriilor, Italia şi Franţa riscă să le fie redus rating-ul de credit de către principalele agenţii de evaluare. Creşterea economică în majoritatea ţărilor europene nu este atât de puternică cum au prezis experţii în primăvară. Numai Germania continuă să înregistreze rezultate economice extrem de bune, însă până şi aici aşteptările privind creşterea au înregistrat recent un declin accentuat.
Pentru o continuare a redresării economice a Uniunii Europene, este esenţial ca ţările membre să îşi reducă nivelul datoriilor în mod rapid şi cu rezultate de lungă durată. Felul în care UE va aborda criza Greciei în săptămânile care urmează, şi costul generat de aceasta pentru diversele ţări, va influenţa cu siguranţă, în mod decisiv, dacă şi cât de rapid consumatorii europeni vor începe să creadă din nou în redresarea economică a Europei.
Aşteptările privind starea economiei: Marea Britanie se luptă pentru redresarea economică
Încă din iunie, aşteptările privind starea economiei aproape că s-au prăbuşit în majoritatea ţărilor europene incluse în studiu, cele mai accentuate scăderi înregistrându-se în Germania (de la 50,3 la 4,8 puncte), Austria (de la 19,6 la -26,2 puncte) şi Franţa (de la -15,3 la -42,2 puncte). Singurele ţări care au reuşit să evite acest trend puternic descendent într-o oarecare măsură au fost Polonia (de la -13,9 la -10,2 puncte), Bulgaria (de la -10,8 la -15,3 puncte) şi România (de la -26,2 la -32,8 puncte).
În Marea Britanie, redresarea economică a fost mult mai lentă şi mai variabilă decât în cazul celorlalte două recesiuni anterioare, din perioada 1979 – 1981 şi din perioada 1990 – 1991. În al doilea trimestru, creşterea economică a fost cu 0,7% mai mare decât în anul anterior. Tsunami-ul din Japonia a fost unul dintre motivele neînregistrării unui nivel de creştere mai ridicat, importurile de vehicule fiind afectate în mod special de dezastru. Măsurile de austeritate ale guvernului britanic încep să îşi facă încet efectul şi cheltuielile publice au fost reduse aproape la zero, deşi aceasta are un efect negativ asupra creşterii economice. Creşterea economică mai mică poate fi atribuită şi frugalităţii în creştere demonstrată în ultimele săptămâni şi luni de consumatorii britanici. Ratele mai mari ale inflaţiei, creşterile salariale neglijabile şi creşterea numărului de şomeri nu-i ajută pe consumatori să fie optimişti deocamdată în ceea ce priveşte viitorul. În septembrie, Fondul Monetar Internaţional a corectat în sens descendent creşterea economică prevăzută pentru Marea Britanie, de la 1,5% la 1,1%, şi de asemenea a revizuit prognoza pentru 2012 cu 0,7 procente, la 1,6%. Aşteptările privind starea economiei ale consumatorilor britanici au urmat un trend similar. După o redresare de la minima din aprilie la -17,4 puncte în iunie, indicatorul a scăzut din nou în ultimele câteva luni, actualmente situându-se la -29,7 puncte.
Grecii şi-au pierdut orice urmă de încredere într-o redresare economică în viitorul previzibil: aşteptările privind starea economiei au atins o nouă valoare minimă record de -58,7 puncte. O valoarea mai mică a fost înregistrată o singură dată, în decembrie 2010, când indicatorul a coborât la -59 puncte. Performanţa economică a Greciei a scăzut cu 5,5% în al doilea trimestru al acestui an, o cifră similară fiind anticipată pentru întregul an. Cheltuielile publice au continuat să crească, punând în pericol planurile UE şi ale Fondului Monetar Internaţional de a ajuta Grecia să depăşească criza. Guvernul Greciei înregistrează în prezent un deficit de circa 9%, mai mult de unul în şase greci fiind actualmente şomer; se anticipează ca, până la sfârşitul anului, această cifră să ajungă la unul în cinci, iar până în 2012 la unul în patru. Contribuţiile la bugetul naţional au scăzut, în timp ce cheltuielile au crescut, iar măsurile de liberalizare şi privatizare a economiei şi de reducere a numărului de funcţionari publici nu sunt implementate suficient de rapid şi de convingător de guvernul grec. Întreprinderile publice şi autorităţile de stat excedentare nu au fost închise, reducerile convenite nefiind implementate. Până la sfârşitul anului, deficitul gospodăriilor va urca foarte probabil la peste 8,6% din PIB. În lumina nivelului ridicat al şomajului şi al creşterii impozitelor şi contribuţiilor, consumul nu susţine nici el economia deoarece grecii fac, în momentul de faţă, numai cumpărături esenţiale. O problemă majoră adiţională este productivitatea redusă şi un deficit extrem de ridicat de cont de capital şi de cont curent. Rămâne de văzut dacă Grecia se va putea redresa cu ajutorul UE şi al Fondului Monetar Internaţional. Deocamdată orice este posibil. „Euro-salvatorii” vor avea nevoie în continuare de mult timp, multă răbdare şi mulţi bani pentru a păstra Grecia in uniunea monetară, dacă această dorinţă rămâne neschimbată.
În schimb, Bulgaria a menţinut cu succes un curs pozitiv, înregistrând o creştere economică de circa 2% comparativ cu anul anterior. Această creştere s-a datorat în principal activităţilor de export şi turismului, care a creat multe locuri de muncă în perioada de vară. Comparativ cu 2008 însă, ratele de creştere sunt relativ modeste, şi acest lucru se reflectă şi în aşteptările privind starea economiei. În lumina datoriei europene şi a crizei financiare, consumatorii nu sunt convinşi că situaţia va continuă să aibă un impact la fel de mic asupra Bulgariei ca şi până acum. În prezent, indicatorul se află la -15,3 puncte, însă evoluţia sa în ultimele luni a fost relativ variabilă, ceea ce se poate atribui şi discuţiilor privind bailout-ul Greciei şi pachetul de salvare anticipat. Anul acesta, Bulgaria a reuşit să îşi reducă cu succes deficitul guvernamental şi să îşi stabilizeze rezultatele economice generale. Ca urmare, ea a fost recompensată de agenţia de evaluare Moody´s cu o corectare în sens ascendent a rating-ului de credit.
Aşteptările privind veniturile: italienii anticipează impozite mai mari
Ca urmare a nesiguranţei economice în creştere, aşteptările privind veniturile au scăzut în întreaga Europă. După cum era de aşteptat, cele mai pesimiste ţări au fost Grecia (-59,3 puncte) şi Portugalia (-58,5 puncte), cu toate că şi în Franţa se anticipează o reducere semnificativă a veniturilor (-51,9 puncte).
În ultimele trei luni, consumatorii italieni şi-au dat seama, pentru prima dată, că există un risc real de faliment naţional. În mod clar, aceştia au acceptat situaţia şi sunt pregătiţi să facă sacrificii pentru a înfrunta criza. Italienii sunt la fel de puţini doritori ca şi alte ţări să plătească impozite mai mari, însă în situaţia actuală sunt pregătiţi să sufere reduceri ale veniturilor, dacă aceasta va reduce datoria guvernamentală până la un nivel rezonabil. Cu toate că statul deja primeşte 42,8% din salarii, persoanele cu venituri mari în special sunt de acord să accepte majorări ale impozitelor. Lumea este cu mult mai îngrijorată de reducerea cheltuielilor din domeniul serviciilor sociale şi de impactul prea mic al creşterii economice. În general, italienii nu se aşteaptă ca situaţia economică să se îmbunătăţească în viitorul previzibil. Rata generală a şomajului este de circa 8%, fiind mai ridicată în rândul tinerilor – aproape 28%, una dintre cele mai ridicate rate din Europa. Acest trend se reflectă în mod clar şi în aşteptările privind veniturile, care au scăzut cu circa 15 puncte din iunie şi, la -43 puncte, sunt acum printre cele mai mici din ţările studiate. O valoarea mai mică a indicatorului s-a înregistrat ultima oară în august 2008.
Un tablou variat apare şi în evoluţia aşteptărilor privind veniturile în Polonia. Pe de o parte, s-au înregistrat niveluri mai ridicate de ocupare a forţei de muncă şi creşterea economică din Polonia este bună, experţii anticipând o creştere de ansamblu de circa 4,5% în 2011 şi o creştere de 0,5% a consumului privat. Pe de altă parte, rata şomajului continuă să rămână, la 11,8%, extrem de ridicată. Şi aici, principalul factor cauzator de nelinişte este situaţia din Grecia, şi posibilele consecinţe ale acesteia în UE, şi ca urmare în Polonia. În momentul studiului, populaţia era neliniştită şi din cauza alegerilor generale iminente pentru formarea noului guvern naţional. Cetăţenii polonezi au fost influenţaţi în mare măsură de diversele ştiri din presă anterioare alegerilor, temerile legate de evenimentele politice generând întotdeauna o anumită nelinişte în rândul consumatorilor. Aceşti factori contradictorii au influenţat şi aşteptările privind veniturile, acestea înregistrând fluctuaţii considerabile în ultimele trei luni. Nivelul indicatorului a urcat din nou, aflându-se în prezent la -19,9 puncte.
Dorinţa de cumpărare: Franţa trebuie să îşi mărească veniturile
Majorarea impozitelor şi taxelor şi încetinirea creşterii economice în Uniunea Europeană afectează şi dorinţa de cumpărare a consumatorilor. Cele mai mari valori ale indicatorului continuă să se înregistreze în Germania (29,7 puncte) şi Austria (26 puncte), urmate la o distanţă semnificativă de Bulgaria (-2,2 puncte). Ezitarea legată de efectuarea de cumpărături majore acum sau amânarea acestora înregistrează cel mai ridicat nivel în Portugalia (-49,6 puncte), Marea Britanie (-49,1 puncte) şi România (-37,6 puncte).
Situaţia în România este schimbătoare în momentul de faţă. Cu toate că România a reuşit să depăşească criza anul acesta, cu o creştere de la an la an de 0,2% în al doilea trimestru, şi o rată a şomajului care a scăzut uşor la cu puţin sub 5%, aceste îmbunătăţiri nu s-au făcut încă simţite şi nu au avut un efect pozitiv asupra vieţii de zi cu zi a românilor. Inflaţia se situează la 7,9%, iar TVA-ul la 24%. Pe parcursul ultimului an, ca parte a măsurilor de salvare, salariile funcţionarilor publici au fost reduse cu până la 25% şi deocamdată nu a fost posibil să se renunţe la aceste reduceri. Consumatorii se văd nevoiţi să îşi cheltuiască cea mai mare parte a veniturilor pe produse alimentare şi băuturi nealcoolice, şi ca urmare cheltuielile sunt limitate la strictul necesar. Acest lucru este confirmat de indicatorul privind dorinţa de cumpărare, care în prezent se situează la -37,6 puncte. După o uşoară redresare la -20,9 puncte în august, acesta a scăzut din nou în ultimele două luni ca urmare a nesiguranţei legate de evoluţia crizei datoriilor în Europa şi SUA.
Portugalia se luptă cu criza, şi implementează sistematic programul de reducere a cheltuielilor fixat de troica Uniunii Europene. Se observă deja mici succese iniţiale: situaţia financiară a guvernului s-a îmbunătăţit uşor, şi inflaţia a rămas stabilă, între 2% şi 3%. Măsurile de austeritate impuse cetăţenilor sunt extrem de dure, rata medie de impozitare situându-se deja la 40%, şi urmând să urce şi mai mult ca urmare a măsurilor troicii. De asemenea, nu se anticipează creşteri salariale. În plus, prima de Crăciun pentru 2011 va fi redusă în general cu 50%, ceea ce va avea un impact puternic asupra consumatorilor în această importantă perioadă a anului. Consumatorii portughezi au reacţionat ca atare, cheltuind bani numai pe articole de uz zilnic strict necesare, şi amânând, în măsura posibilităţilor, cumpărăturile majore. De exemplu, vânzările de maşini au scăzut cu 30% şi cererea pentru bunuri de consum în general a scăzut şi ea cu 10%. Cu toate că consumatorii nu anticipează deteriorarea în continuare a situaţiei, ei sunt extrem de conştienţi de faptul că calea de ieşire din criză va fi lungă şi dificilă. Dorinţa de cumpărare a înregistrat deci uşoare fluctuaţii în ultimele câteva luni, în momentul de faţă situându-se la -49,6 puncte.
Franţa face eforturi să îşi menţină un rating de credit cât mai ridicat cu agenţiile de evaluare. Datoria naţională se ridică actualmente la 88% din PIB. Garanţiile pentru împrumuturi adiţionale necesare pentru susţinerea Greciei au fost asigurate în primul rând de Germania şi Franţa, ceea ce poate face ca deficitul guvernului francez să crească şi mai mult în viitorul apropiat. La aceasta s-a adăugat faptul că creşterea economică a fost mult mai lentă decât s-a anticipat, ceea ce înseamnă că guvernul primeşte mai puţini bani din impozitare şi contribuţii sociale. Preşedintele Nicolas Sarkozy trebuie să facă economii şi să sporească veniturile, şi ca urmare cetăţenii francezi anticipează că atât impozitele cât şi contribuţiile vor continua să crească. În consecinţă, aceştia cheltuiesc bani numai pe articole absolut necesare în viaţa de zi cu zi, şi amână cumpărăturile majore cât mai mult posibil. La -32 puncte, indicatorul privind dorinţa de cumpărare arată în mod clar acest lucru.
Spania a reuşit să îşi controleze într-o oarecare măsură inflaţia, care, la 3%, se află la cel mai coborât nivel înregistrat de la sfârşitul anului trecut. Aceasta se datorează în principal preţurilor reduse la combustibil, care a redus presiunea asupra portofelelor consumatorilor. Cu toate acestea, spaniolii nu sunt prea optimişti, şi nu intenţionează să facă cumpărături majore în viitorul apropiat. În primul rând şomajul va creşte din nou, şi mulţi dintre cei care au avut un loc de muncă peste vară vor trebui să strângă cureaua în săptămânile şi lunile care urmează. În al doilea rând, economia generală este departe de a fi depăşit faza de slăbiciune. Cercetătorii din domeniul economic apreciază că va dura cel puţin trei ani ca economia să îşi revină complet din criză. În plus, nu se ştie sigur cum va evalua criza datoriilor la nivel de Uniune Europeană. Aceşti factori afectează direct consumatorii, care sunt prevăzători atunci când este vorba de cheltuieli nelegate de nevoile zilnice. În ansamblu, indicatorul privind dorinţa de cumpărare a fost relativ stabil în ultimele trei luni, actualmente situându-se la -15,9 puncte.
