O adevărată constelaţie de membri de partid, rude de parlamentari, „colegi de şcoală” şi simpatizanţi PSD se află pe lista celor 150 de reprezentanţi ai României peste hotare la toate nivelurile diplomatice. Iată un inventor cu cele mai flagrante mişcări politice la nivelul reprezentanţelor României în lume din ultimii 2 ani, mişcări care ar putea influenţa votul Românilor din Diaspora, după modelul votului de la Paris din tururl doi pentru prezidenţiale, când Teodor Baconschi a devenit un simbol al „rapidităţii”. Imaginea unui minister politizat începe însă cu uriaşul număr de secretari de stat de la Externe: şapte.
Victor Ponta, interviu pentru Kamikaze, 30 martie 2012
„Năstase avea o asistentă, Nineta Bărbulescu, care a rămas însărcinată în timpul anului. El avea nevoie de un asistent, eu eram deja asistent la altă catedră, la Penal, m-a recomandat cineva, ne-am văzut la facultate, a stat de vorbă puţin cu mine, s-a convins că pot să vorbesc şi ştiu cît de cît ce am de făcut. Nu ne vedeam foarte des, venea destul de rar, eu şi Bogdan Aurescu eram asistenţii lui, dar recunosc că mi-a plăcut de el, m-a impresionat, m-am gîndit că o să fie un prim-ministru bun.”
Moştenitorii imperiului Năstase: colegi, cunoştinţe, buni prieteni
Vechea declaraţie a lui Victor Ponta clarifică poziţia lui Bogdan Auerescu în Ministerul de Externe, ridicat la rang de secretar de stat încă din Guvernarea Năstase, dar recunoscut profesional după ce a câştigat pentru România, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, platoul continental din Marea Neagră, în detrimentul Ucrainei. Cel mai vechi dintre secretarii de stat, cu excep?ia luiAurescu, este George Ciamba, numit în noiembrie 2012, fiind unul dintre cei doi ambasadori rechemaţi în scurta perioadă de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Ciamba a stat la „cutie” în pauza dintre guvernările PSD, retras ca ambasador în Grecia, perioadă în care a fost remarcat de presă doar pentru pasiunea sa de a urmări etiologia unor cuvinte (Adevărul, 23.02.2010). Familia Ciamba, pentru că nu este singurul „angajat” în interesele externe ale României, iubeşte Marea Mediterană. Din septembrie până la 1 noiembrie 2013, Adriana Octavia Ciamba a fost gerant interimar la Istambul. În ciuda unui flagrant conflict de interese, soţul şi-a promovat soţia, începând cu 1 noiembrie 2013, din secretar III, fără experienţă consulară, în funcţia de consul general la Istambul. Totuşi, George Ciamba, desemnat de ministrul Corlăţean responsabil pentru Spaţiul Schenghen, şi-a salvat şeful dintr-o uriaşă gafă diplomatică. El a explicat că ministrul Corlăţean a vorbit „în nume personal” atunci când a ameninţat Canada că nu va vota acordul UE-Canada dacă Otatawa nu ridică vizele pentru români.
Bogdan-Stanoevici este ministrul delegat pentru Românii de pretutindeni – de profesie actor – catalogat drept „varză de Bruxelles” de un parlamentar PNL în timpul audierilor pentru avizare. Radu Podgorean, al treilea în ierarhia de sub Titus Corlăţean, a fost deputat, membru în Comisia de Cultură şi Comisia de Agricultură, fost administrator al firmei ?uberek &Bretzel SRL, dar şi soţul ministrului plenipotentiar la Londra şi tatăl consilieruluieuroparlamentarului PSD Cătălin Ivan. Cea mai nouă achiziţie la conducerea MAE este un fost miliţian, angajat în MI în 1979, polispecializat ca urmare a absolvirii unor cursuri şi şcoli populare. Pandelea Pelmuş a ajuns secretar de stat la MAE, după ce şi-a recâştigat funcţia de secretar general la Interne, prin sentinţă judecătorească, în faţa fostului premier Emil Boc.
V-o amintiţi pe colega de la şcoală? Nineta Bărbulescu este ambasadoarea României în Australia şi Noua Zeelandă
Pasiunea guvernării PSD pentru avansările de conjunctură nu s-a terminat la Ministerul Public sau aparatul guvernamental (unde colegi de şcoală cu premierul sunt procurorul general, doi şefi de secţii din DNA, ministrul Justiţiei, doi consilieri, fostul avocat al poporului, ministrul Transporturilor, lichidatorul Remus Borza, şeful ANRMAP, prefectul de Bucureşti, un director DGAF), ci a depăşit hotarele ţării. Nu mai puţin de 15 membrii de partid sau rude ale unor lideri PSD reprezintă România în cele mai fierbinţi norduri electorale din Diaspora. În vreme de Teodor Baconschi a preferat să rotească, în 2011, mai mulţi ambasadori pe posturi, numirile din 2013 demonstrează un management al funcţiilor de reprezentare a României peste hotare „negociat” între fidelii PD-L şi PSD.
Cea mai puţin evidentă „mişcare de trupe” a fost făcută acum două luni de premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu. Fostul ambasador al Romaniei in Irak, Mihai Stuparu a fost înlocuit după doar un an din poziţia sa de reprezentant al diplomaţiei române în Australia şi Noua Zeelandă de Nineta Bărbulescu, fost şef de cabinet al lui Adrian Năstase, cu poziţii importante la ANCEX şi în Ministerul de Externe şi decorată în 2002 cu Ordinul Steaua României în rang de Cavaler. Mihai Stuparu a fost retras din Australia ca să devină şeful delegaţiei UE la Abu Dhabi.
Fiul lui Toni Greblă (fost senator PSD de Gorj, în prezent judecător constituţional) este viceconsul la Paris. Octavian Greblă a fost detalat la MAE de la Ministerul Fondurilor Europene, după ce anterior s-a remarcat doar prin afaceri cu „băieţii deştepţi” din energie.
Cătălin Mardare, fost prefect şi parlamentar al judeţului Bacău, a fost numit consul general al României la Sevilla (Spania). Mardare a fost senator PSD în legislatura 2004-2008, fiind reales pentru încă un mandat pe listele Alianţei PSD+PC.
Marian Popescu, fostul secretar general al organizaţiei PSD Diaspora, a fost numit de Victor Ponta consul general la Bilbao, în Spania. Predecesoarea sa, Monica Ştirbu, fost deputat PNL, a fost mutată la reprezentanţa României de la Bilbao.
Geanina Mihaela Boicu, vicepreşedinte PSD Diapora în Spania, a fost numită consul general al României la Barcelona, prin hotărâre de guvern. Fostul consul la Barcelona, Cynthia-Carmen Curt, fost consilier al lui Emil Boc, a fost rechemată în ţară de Guvern în vara anului trecut.
Căntăreţul Victor Socaciu, fost deputat PSD, a fost numit de Guvern consul general al României la Montreal, la un an după ce preluase Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor.
Preotul greco–catolic Trandafir FlorinVasiloni, coordonator al Filialei PSD Ungaria, este consul general al României la Jula.
Antonella Marinescu, supranumită „blonda lui Mazăre”, fost deputat PSD, fost consilier local la Constan?a, fost preşedinte al organizaţiei municipale de femei PSD Constanţa, este consulul României la Toronto.
Andrei Zaharescu, om de televiziune şi primul purtător de cuvânt al premierului Ponta, a fost numit consul general la Cape Town.
Mihai Bujor Sion, un protejat al lui Ion Iliescu, după ce părinţii (tatăl activist comunist în ilegalitate) i-au murit într-un accident aviatic, soţul actriţei Ioana Pavelescu şi tatăl vitreg al actriţei Maria Marinescu, este ambasadorul României la Bangkok.
Lazăr Comănescu, cel care ar „deţine toate secretele incredibilei istorii a încheierii negocierilor pentru aderare de către PSD” este ambasadorul României la Berlin.
PSD-istul Ovidiu Brânzan, fost ministru al Sănătăţii, este consul onorific în Estonia.
Anca Elena Opriş fost director adjunct în MAE şi consilier al ministrului Teodor Baconschi este ambasadorul României la Berna (Elveţia).
Roxana Daniela Iftimie fost consilier al ministrului Baconschi este ambasadorul României la Luxemburg.
Vasile Gheorghe Popovici, fost ambasador în Maroc, unde s-a făcut „remarcat” prin plata unei chirii de 786.000 euro/an la o ambasadă care deservea 500 de rezidenţi români, este ambasadorului României la Lisabona/Portugalia.
Cătălin Avramescu, fost şef al Cancelariei Prezidenţiale, este ambasadorul României în Finlanda şi Estonia.
Iustinian Focşa, ambasadorul în Republica Macedonia, a fost secretar II al Consulatului General de la Cernăuţi, când a fost expulzat în martie 2009, alături de Radu Filip, ataşatul militar al Ambasadei României de la Kiev, în urma unui scandal de spionaj cu implicaţii sexuale.
România are 150 de reprezentanţi oficiali cu rang pe Glob: 48 în Europa, 56 în Africa, 35 în America, 8 în Caucaz şi Asia Centrală, 15 în orientul Apropiat şi Mijlociu, 17 în Oceania şi 25 în Asia de Sue şi Est. MAE a anunţat în urmă cu o lună dublarea numărului de secţii de votare pentru europarlamentare în Spania, Moldova şi Italia. umărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile europarlamentare a rămas la fel ca în 2009, adică 190, fiind dublat numărul celor din Moldova – de la 4 la 8 – şi din Spania – de la 9 la 18, dar redus numărul de secţii din SUA, unde au rămas 5 secţii de vot, faţă de 19, la precedentele euroalegeri.
2 comments
Este incredibil! In felul acesta,oamenii cu adevarat valorosi,profesionistii,care ar putea sa faca ceva bun pentru tara asta,nu mai au loc. De asta totul este atat de rau in Romania! Acesti nenorociti,sa plateasca si sa dispara!
Vad ca autorul articolului, ca orice „ziarist” care se respecta, refuza sa opereze rectificarea, transmisa de MAE : nu a existat niciodata o chirie de 786.000 de euro pe an in Maroc. Intai de toate, chiriile in Maroc se calculeaza in dolari, nu in euro. Iar chiria corecta e de exact 10 ori mai mica, adica de 76.600 dolari pe an. Autorul dezinformarii de mai e in perfecta cunostinta de cauza, dar lasa lucrurile asa, in dispretul cititorilor. Profesionalism…