Egiptenii, mayaşii, romanii, indienii, chinezii şi poate chiar legendarii atlanţi ar fi stăpânit, în vremuri foarte îndepărtate, tehnica zborului. Aşa reiese dintr-o serie de descoperiri făcute în diverse colţuri ale lumii. Să fi fost tehnologia avansată meritul acestor popoare străvechi sau urmarea unei „asistenţe extraterestre” primite la momentul respectiv?

 Elicopterul faraonului şi avionul de lemn

În 1848, o expediţie arheologică descoperea în dreapta intrării în Templul Seti din Abydos, Egipt, o serie de hieroglife stranii. Pereţii erau acoperiţi la 10 metri înălţime cu semne şi desene ciudate, în număr de patru, dar care se repetau de mai multe ori. Ce anume au consemnat vechii egipteni nu s-a putut afla până în zilele noastre, însă peste ani s-au găsit reprezentări identice în templul zeului soarelui Amon-Ra, în Karnaka.

În opinia egiptologului Alan Alford, pe ziduri e înfăţişat, între altele, un…elicopter, aşa cum îl ştim noi azi. Alte voci au susţinut că, alături de elicopterul cu elice şi o coadă bine conturate, sunt sculptate încă nişte aparate de zbor, uimitor de asemănătoare cu avioanele de vânătoare supersonice contemporane şi cu bombardierele, ba chiar şi un submarin! În anul 1898, alţi exploratori găseau, în mormântul faraonului Djoser din Saqqara, o ciudată machetă din lemn a unui obiect cu aripi, de 15 cm. Obiectul, care avea forma unui fuselaj, aripi de 20 de centimetri curbate uşor spre interior, o cârmă  şi o coadă, seamănă foarte mult cu un planor sau cu un avion modern. Cum însă avioanele nu fuseseră inventate încă în 1898, obiectul a fost catalogat drept o „pasăre” şi a ajuns în depozitul muzeului din Cairo. Arheologul Khalil Messiha a dat întâmplător peste el în 1972, rămânând uimit de formele aerodinamice şi de curbura aripilor, similară celei de la Concorde!

Căpetenia mayaşă Pacal, într-o…rachetă!

Egiptenii nu ar fi fost însă singurul popor antic aflat în posesia cunoştinţelor necesare zborului. Arheologul Carlo Bellini este convins că şi romanii stăpâneau tehnica respectivă, ca dovadă descoperirea, în 1994, a unei aripi metalice datând din secolul 1 î.Hr. Deşi numeroşi colegi au considerat teoria de domeniul fantasticului, specialiştii militari şi civili care au studiat aripa au apreciat calităţile aerodinamice ale acesteia, afirmând că un aparat cu asemenea dotări ar fi fost capabil să se ridice în aer. În Turcia, la Toprakalle, a fost scos la iveală un obiect care pare a fi o miniatură a unui aparat de zbor cu jet reactiv. Vechimea sa a fost estimată la aproximativ 3000 de ani.

De asemenea, în sarcofagul regelui Pacal de la Palenque, aparţinând civilizaţiei Maya, se află un basorelief din piatră, pe care este înfăţişat Pacal într-o postură amintind de un astronaut aflat într-o rachetă!

 Avionul de aur precolumbian

Un alt aparat antic de zbor, controversat şi el, a fost găsit în spaţiul latino-american. Ciudatul artefact de 4 cm, cu totul şi cu totul din aur, atribuit civilizaţiei Quimbaya, are toate caracteristicile unui mecanism aerian, inclusiv stabilizatoare pentru aripi şi o cârmă, precum şi, susţin unii, un loc pentru pilot în partea dreaptă. Arheologii nu exclud posibilitatea ca obiectul vechi de peste 1000 de ani să fie reprezentarea unei insecte, a unei păsări sau a unui peşte, deşi experţii în tehnica aviatică au văzut în el fie modelul unui avion cu o cabină care se poate rabata, fie modelul unui planor. Ulterior, cercetătorii au descoperit 33 de obiecte asemănătoare în Columbia, Peru, Costa Rica şi Venezuela. Istoricul William Deitch susţine, potrivit ziarului Pravda, că aeronautica a apărut mai întâi în Egipt, iar apoi s-a răspândit în Tibet, India, Mexic, Turcia, China sau Guatemala, zone unde curenţii de aer puteau menţine aparatele în aer.

De altfel, şi-n China s-au descoperit urmele unor experimente în domeniu. Scrieri datând din anii 770-475 î.Hr. consemnau numele lui Lu Ban drept părintele primului avion chinezesc, un aparat uşor realizat din lemn şi bambus, cu care ar fi zburat trei zile în şir ca să-şi viziteze soţia.