Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică un document intern al Ministerului Agriculturii realizat în urma cererii Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) de recuperare integrală a fondurilor nerambursabile SAPARD fraudate de firme din industria cărnii din România.
În 20 iulie 2010 Traian Băsescu a declarat că din cele 211 proiecte SAPARD pentru industria cărnii, 62 sunt suspecte de fraudare, iar în cazul a 17 dintre ele OLAF a solicitat ca banii să fie daţi înapoi.
Ce nu a spus preşedintele Băsescu este că autorităţile române încearcă să muşamalizeze fraudele comise de beneficiarii fondurilor SAPARD din industria cărnii, ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru considerând că „solicitarea OLAF este disproporţionată sau insuficient fundamentată”.
Documentul publicat de GIP este o adresă a directorului general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit (APDRP), Mihai Vadan (care este şi secretar general al PDL Dâmboviţa), destinată ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru. Adresa a fost înregistrată la cabinetul ministrului Agriculturii cu nr. 1513/08.04.2010.
Potrivit documentului, în cadrul investigaţiilor referitoare la fraudarea fondurilor SAPARD în Bulgaria (investigaţie care a dus la pierderea fondurilor europene de către această ţară în 2008), OLAF a descoperit că unele dintre firmele implicate în fraudele din Bulgaria aveau acelaşi tip de legături cu beneficiari ai programului SAPARD din România.
Ca urmare, „OLAF a demarat pe parcursul anului 2008 o investigaţie similară şi în România asupra proiectelor care au prevăzut achiziţionarea de echipamente şi utilaje în cadrul Măsurii 1.1 «Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole», Submăsura 02 – Carne, produse din carne şi ouă”. În urma acestor controale, OLAF a constatat numeroase nereguli şi fraude şi a solicitat APDRP „ca întreaga sumă plătită în cadrul anumitor proiecte să fie declarată neeligibilă şi înregistrată în Registrul Debitorilor”.
Pentru unele dintre fraudele constatate, OLAF a sesizat Departamentul Naţional Anticorupţie, fără a pune însă vreun preţ pe rezultatele anchetelor făcute de procurorii DNA. Potrivit documentului Ministerului Agriculturii, „OLAF a solicitat în mod expres ca APDRP să procedeze la recuperarea ajutorului financiar nerambursabil fără a aştepta finalizarea investigaţiilor DNA” şi „indiferent de rezoluţia DNA” (sublinierile apar în documentul original).
Deşi potrivit OLAF „există suficiente dovezi că cele prezentate reprezintă nereguli grave”, APDRP consideră „incorectă abordarea OLAF de recuperare integrală a întregului ajutor financiar nerambursabil” de la firmele implicate în fraudarea acestor fonduri.
La data nominalizării lui Mihail Dumitru pentru funcţia de ministru al Agriculturii, acesta a fost prezentat opiniei publice drept o persoană care a lucrat ca expert la Direcţia Generală de Agricultură din Comisia Europeană şi care „cunoaşte bine perspectivele europene ale agriculturii”. Dacă Mihail Dumitru ar fi avut cea mai mică legătură cu perspectivele europene ale agriculturii, ar fi trebuit să îl demită imediat pe Mihai Vădan de la conducerea ADPRP pentru refuzul acestuia de a da curs solicitării OLAF de a recupera fondurile obţinute fraudulos de firmele din industria cărnii.
Dimpotrivă, ministrul Agriculturii, Mihail Dumitru, a solicitat Direcţiei Juridice a Ministerului Agriculturii „să acorde asistenţă juridică APDRP privind competenţa OLAF de a solicita recuperarea debitelor în baza rapoartelor de control”.
În fine, în 9 aprilie 2010, Mihail Dumitru concluzionează că OLAF bate câmpii. Într-o rezoluţie scrisă de mână şi semnată, ministrul Agriculturii, arată că „concluzia este că solicitarea OLAF este disproporţionată sau insuficient fundamentată”.
