Îndatorarea ridicată şi istoricul negativ în privinţa implementării reformelor descalifică Grecia de la un al treilea pachet de ajutor financiar din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), potrivit unui raport prezentat board-ului FMI de către experţii instituţiei internaţionale, citat de Mediafax.

Recomandarea experţílor FMI, înaintată boardului miercuri, ridică noi semne de întrebare dacă instituţia internaţională se va alătura eforturilor Uniunii Europene de a salva Grecia de la colaps, scrie Financial Times.

Având în vedere concluzia raportului, specialiştii FMI vor participa la negocierile desfăşurate în prezent la Atena pentru un nou program financiar destinat Greciei, însă instituţia nu va lua timp de mai multe luni, sau chiar până anul următor, o decizie dacă va participa sau nu cu fonduri proprii.

Întârzierea din partea FMI ar putea avea consecinţe semnificative, mai ales în Germania, unde oficialii au afirmat în mod repetat că ar fi imposibil de obţinut acordul Legislativului de la Berlin pentru un pachet de 86 miliarde de euro destinat Greciei dacă la acesta nu participă şi FMI.

Potrivit unui sumar de patru pagini al întâlnirii de miercuri a board-ului, marcat „strict confidenţíal” dar obţinut de Financial Times, negociatorii FMI vor participa la discuţiile cu Grecia, pentru a se asigura că noul pachet financiar din partea zonei euro este în linie cu ceea ce are în vedere şi FMI.

FMI nu poate ajunge însă la „un acord la nivelul experţílor tehnici în această etapă” şi va decide într-o a doua etapă dacă va participa la un program de susţinere a Greciei, după ce statul elen „a convenit un set amplu de reforme” şi, esenţial, după ce statele creditoare din zona euro au convenit asupra unor modalităţi de a reduce povara datoriilor Greciei.

Această condiţie s-ar putea dovedi problematică, întrucât Berlinul şi alte guverne creditoare s-au opus vehement sugestiilor de ştergere a datoriilor Atenei.

Potrivit documentului obţinut de Financial Times, reprezentantul Germaniei în board-ul FMI a afirmat că Berlinul „ar fi preferat ca Fondul să se mişte în paralel” cu discuţiile purtate la nivelul zonei euro. În noul context oficialii germani trebuie treacă în cîteva săptămâni prin legislativ, sceptic la ajutoarele pentru Grecia, un profram financiar de 86 de miliarde de euro fără a avea garanţia participării FMI.

Evaluarea negativă a FMI creşte complexitatea problemelor Atenei în contextul începerii discuţiilor pentru un nou pachet de ajutor fianciar, cu obiectivul ca acestea să încheie pănă pe 20 august. În timp ce creditorii sunt sceptici, premierul elen Alexis Tsipras se confruntă cu o posibilă revoltă a membrilor formaţiunii sale, Syriza, nemulţumiţi de condiţiile ataşate unui ajutor financiar.

FMI a decis, săptămâna trecută, că programul în derulare cu Grecia, care urma să se încheie în martie, trebuie anulat, întrucât nu+şi mai poate atinge obiectivul de a ajuta Grecia să-şi revină până la punctul în care să se poată ţmprumuta singură de pe pieţele financiare. Decizia Fondului a forţat Atena să ceară un nou acord cu FMI, care a necesitat întrunirea dce miercuri a board-ului.

Unii oficiali eleni suspectează că FMI şi ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schäuble, sunt decişi să determine eșecul unui program de salvare a Greciei, în pofida acordului din această lună de a continua cu un al treilea program de susţinere finaciare.

Oficiali de rang înalt ai UE au insistat că directorul general al FMI, Christine Lagarde, şi-a manifestat în cadul unui summit din această lună disponibilitatea de a participa la un nou acord financiar.

Grecia a devenit, însă, o sursă de fricţiuni în cadrul FMI şi între acţionarii instituţiei. Persoane care au discutat cu oficiali importanţi ai FMI au afirmat că Lagarde se confruntă cu o poziţie unanimă a staff-ului FMI că reputaţia instituţiei este în joc şi că Fondul nu poate accepta să participe la un nou program fără schimbări semnificative.

Potrivit raportului, experţii Fondului au ajuns la concluzia că Grecuia nu mai respectă două dintre cele patru cerinţe ale FMI pentru acces la finanţare în situaţii excepţionale, în care trebuie să acorde finanţări peste cele considerate normale.

Astfel, Grecia nu mai respectă criteriul privind capacitatea instituţională şi politică de a implementa reforme economice şi nici pe cel privind „probabilitatea ridicată ca datoria publică să fie sustenabilă pe termen mediu”.

Staff-ul Fondului a concluzionat că cele două criterii nu au fost îndeplinite şi nu poate şti dacă aceastea vot fi îndeplinite până în toamnă.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.