Mai exact, când ar trebui confiscată averea furată. Pleacă tare, corul antic, ca-n marile tragedii grecești, vestește taifunul care va să fie, zornăie catușe, persoane parfumate fin, văzute doar pe fotolii înalte, pe tronuri regale, defilează pleoștite între gradați cu pistol. Urmează actul cu stagiul scurt sau lunguț în Beciul Domnesc și apoi iar interviurile zâmbitor-disprețuitoare la televizor, limuzinele de lux cu șofer și paznic musculos personal, plecările cu avionul personal sau impersonal pe o plajă îndepărtată sau în Pădurea Băneasa, într-o vilă cu nenumărate odăi, piscine interioare și terase.
În dimineața asta am aflat că domnul Videanu, suspect că ar trăi în lux, un lux de-l îneacă, dobândit de la mine și de la tine și de la el, nu mai are nicio interdicție. Ultima interdicție era că nu mai are voie să joace table pe Coasta de Azur cu cuscrul lui Traian Băsescu, adică trebuie să joace table doar acasă. Gata, are voie să plece oriunde. Toți sau aproape toți, mai puțin niște capitaliști autohtoni, mult mai săraci decât politicienii autohtoni, cum ar fi unul Tender, sunt liberi să zburde și să-și cheltuiască banii care, inițial, spuneau procurorii doamnei Kovesi, ar fi furați de la mine și de la tine și de la el. Actul întâi, cu cătușe, va dispărea și el, găsit neconstituțional și abuziv de Parlament, chitit pe orice îndulcire a arestului, a pedepselor, a pusului de întrebări incomode, fiindcă despre confiscarea averilor furate nu s-a discutat în Parlament, nefiind cazul. . Nu s-a pus că nu s-a confiscat niciodată nmic de la hoți. Poate câte ceva de la ăia cinstiți. Curând va deveni plat și începutul piesei. Finalul așteptat, cu confiscarea averii, e fleșcăit, spuneam, și a fost șters din piesă. S-a plictisit madam Kovesi, nu mai au inspirație judecătorii, sau merg și ei la o tablă cu domnul Videanu și cu doamna Udrea și cu alți domni și doamne care se pregătesc să ne dea sâc și să scoată limba la noi, de pe o plajă exotică?
Acum, coafată cu sacâz la ceafă, într-o buclă neîncercată, dă lecții morale în trei televioziuni deodată, doamna Udrea, o fată plecată din Plșcoii Buzăului și ajunsă la fel de bogată ca Regina Angliei și oricum mai cunoscută decât purtătoarea coroanei britanice. Cică milioanele pe care nu i le-a atins și, probabil, nu i le va dijmui nimeni, sunt dobândite din avocatură. Bănoasă meseria asta, mai ales pentru cei care n-o practică deloc sau au avut în viață un singur client. Zâmbitor e și fratele fostului președinte, bășcălios în interviuri cu toate că a fost prins și dovedit că a luat niște șpăgi urioașe pentru a scoate, nu singur, firește, că nu putea, ci cu ajutorul unui apropiat suspus, niște mafioți din pârnaie. Zâmbitori și pomădați sunt toți și uite așa am mai văzut o piesă de teatru și mâine mai vedem alta, dar toate au același final și, din acest motiv, eu nu mai merg la teatru. Domnilor procurori și judecători, cine vă scrie finalul pieselor? Schimbați dramaturgul fiindcă veți juca în curând cu sălile goale.
Text publicat de ampress.ro
