Domnilor Prezidențiabili,
Mă adresez, punând respectuoasă majusculă calității Dumneavoastră, fiindcă așa se cuvine unor oameni ce vor să reprezinte, din vârf de tot, sufletul și ființa patriei mele, cu o rugăminte. Eu, cetățeanul alegător, am neliniști, decurgând din experiențe nefaste și prăpăstii vechi, pe care vreau să mi le astupați cu un răpuns până nu apucă să devină chinuitoare. Ele sunt numeroase, dar mă voi opri la două, spre a nu surmena făptura Dumneavoastră care și așa asudă zilnic pentru mine: 1. Ce decizie veți lua în privința gazelor de șist ? 2. Veți vinde aurul din Apuseni, sau îl veți lăsa în banca pământului, moștenire fiilor?
Poate vă veți amuza, găsindu-mă caraghios pentru altitudinea interogațiilor care vă muncesc somnul și articulațiile vorbirii. Asta e! Pe mine mă frământă chestiuni banale, dar în numele votului meu, care, observ pe zi ce trece, vă interesează tot mai tare, vă cer un răspuns. El nu trebuie dezvoltat prin sforțări inutile de elocință. Pricep și din două, trei fraze, chiar și din mai puțină semănătură de litere, învățat de viață să buchisesc printre rânduri.
Nu vreau să mă acuzați de lașitate. Nu mă pitesc sub un anonimat viteaz, cum fac destui azi. Mă cheamă Lucian Avramescu, am domiciliul stabil în București, dar sunt găsibil de multe ori la Sângeru, satul în care m-am născut. Am scris, sub acest nume, cărți, multe, de poezie și altele care nu-s decât tangențial, rude cu metafora. Numeroase cântece sunt pe versurile mele. Vă mai dau un reper – am clădit un muzeu unic, al pietrelor cioplite de țărani, la Sângeru, pe care l-am donat poporului meu să-l arate mărturie că avem și o civilizație a pietrei, nu doar a lemnului. Sunt, ca atare, un cetățean destoinic, dar și plin de cusururi, cel mai mare fiind că mă cert cu politicienii aflați la putere, spre deosebire de unii confrați care-s prieteni doar cu politicienii care sunt la putere. Publicistica mea, adunată în cărți și împrăștiată în pagini de ziar, vă stă, în acest sens, mărturie. Aveți la dispoziție, pentru răspuns, spațiul AMPress, din deschiderea acestei pagini, unde stă acum o invitație de a vizita Muzeul Pietrei. Vă doresc noroc în slujirea poporului român, obiectiv pe care, trag nădejde, nu-l veți risipi printre atâtea alte ținte mărețe. Puteți să-mi răspundeți, dacă nu vă prejudiciază demnitatea de aspirant la întâia funcție, pe adresa lucian.avramescu@yahoo.com