Șefa Înaltei curți de Casație și Justiție a spus joi, fără ezitare, că deblocarea votului din străinătate se putea face de la București, în condițiile legii, printr-o Hotărâre de Guvern. Păi parcă nu se putea! Afirma asta ministrul Corlățean, gravul diplomat Meleșcanu și o spunea, prin vocea celor doi, însuși Victor Ponta. Votul din diaspora, 90 la sută pentru Iohannis și nițel pentru candidatul stângii, care a câștigat doar în Palestina (straniu!), arată ceea ce, sub un torent de înjurături, scriam după necazurile de la primul tur. Puterea executivă de la București, știind că va pierde, a pus o talpă alegerilor și alegătorilor români din străinătate. ”A pus o talpă”, scriam eu atunci și iute găleata de zoaie era zvârlită peste biata mea observație, iar ființa mea, învățată de altfel și cu înjurătura, a gândit mai departe așa și a și scris în acest sens. Spun asta nu pentru a-mi găsi merite, merite au votanții cei mulți, ci pentru a spune că, odată cu alegerile, cu câștigul nesperat dar meritat al sasului, revoluția mea cu creionul s-a isprăvit, dar a celor numeroși și insultați abia începe.
Eu aștept ca Iohannis să se comporte așa cum l-am perceput și observ mulțumit că așa face. Aștept să îndeplinească puținele dar vitalele lucruri despre care a vorbit, fiindcă promisiuni n-a făcut. Dacă va veni ziua să nu mai fiu mulțumit de gestica noului președinte, nu voi ezita, așa cum fac de 25 de ani, să scriu ce gândesc și să-l dau prin peniță. Nu e cazul acum și n-am niciun motiv. Am asistat, ieri seară, nimerindu-mă la Romexpo la o lansare de carte a unei prietene, unde promisesem să vorbesc, ceea ce am și făcut, la cel mai spectaculos și emoționant moment cultural de mase pe care l-am văzut în viața mea. Nu știam că președintele Iohannis își lansează o carte. Am văzut doar o lungă și uriașă coadă pe patru, cinci rânduri, învârtindu-se pe scări, printre standuri, la etaj. Sute de aparate de pozat, unele pitite în telefonul mobil, imortalizau momentul. Chipuri tinere, luminoase. Mii de oameni care n-aveau figuri de ghiolbani stăteau calmi să obțină un autograf de la președintele ales. I-am auzit și o parte din discurs care mi-a plăcut. Iată un președinte care-și începe mandatul, se pregătește să-l înceapă, construind un moment cultural de excepție. În același timp, președintele de la Cotroceni se găsea la o bere cu doamna Udrea, cu domnul Pavelescu și alți politicieni de statură. Da, e o schimbare. Nu contestă nimeni dreptul președintelui încă în exercițiu să iasă la o bere. O face frecvent de cand îl știu. Poate de aceea a și fost ales. Azi gusturile alegătorilor s-au mai schimbat. Altfel nu-mi explic de ce l-ar fi votat masiv, cu o majoritate care nu poate fi pusă la îndoială, pe Iohannis, ”neortodoxul fără copii”, cum îl alinta o purtătoare de înjurături din politică.
S-a schimbat alegătorul. Și cel de afară și cel de acasă, fiindcă cei doi comunică prin vasele sufletești care-i leagă. Alegătorul majoritar nu mai vrea guralivi, glumițe, dâmbovițisme, cel puțin la nivelul conducătorilor de țară. Neamțul pare a fi opusul a tot ce găsim din belșug în superficialitatea noastră miticistă. Eu nu sunt, zicea președintele ales, un personaj spectaculos. Așa să fie? Există, cum a fost momentul cultural excepțional al lansării de carte, și spectacole de operă, nu doar de manele. Le poți alege, neîngrădit, pe unele sau pe altele, fără să decazi din calitatea de om.
Spuneam că alegerea lui Iohannis și lecția dură primită de niște îngânfări politice, cărora nu le mai ajungeai cu scara la nas și la căpițele cu bani, a lăsat, cel puțin pentru un timp, în repaos condeiul meu. Revoluția mea își ia o pauză. Iată însă că declarația președintei ÎCCJ, întregită de cea a procurorului general, bazată de zecile de petiții revoltate din lume, arată că agitația nemulțumiților e în faza de organizare. Măgăria comisă cu știință și premeditare legată de blocarea dreptului oamenilor de a vota ține de penal, iar cei insultați n-au chef să tacă și să se oprească. Organismele europene au fost și ele sesizate. Observ declarații curajoase, aproape incredibile pentru disciplina aproape militară care există în structurile diplomatice, ale unor amabasadori care spun clar că au cerut noi secții de vot, iar Bucureștii au zis niet. De ce? Fiindcă nu era votat Ponta, iar Ponta trebuia musai să câștige. Toate pomenile electorale s-au dovedit, la valul de votanți, degeaba, toate manevrele cu primarii, cu preoții propagandiști, cu Loganurile, cu… au fost fără rezultat. Poporul, am simțit-o și aseară, asistând la revărsarea tinerească de simpatie față de neamțul nostru, nu s-a potolit. Un parlamentar PSD spunea ieri în Parlament că ziariștii vor sânge. Nu ziariștii, care-s pe cale de dispariție în țara mea, ci alegătorii jigniți. Și nu vor sânge, ci să li se facă dreptate, să fie aplicată legea. Nu, revoluția nu s-a încheiat, iar românii vor o curățenie generală în odăile vieții noastre sociale și politice.
Articol publicat pe ampress
2 comments
Mesaj pentru Parchetul General: stiu ca s-a inceput urmarirea penala in REM pentru impiedicarea votului in straintate. Cu respesc va in formez ca cel care s-a opus vehement sa deschida noi sectii de votare este: Dragnea Liviu. Ponta la sustinut in acesta actiune. Asta este motivul pentru care ministrul de externe Corlatean si-a dat demisia !!!
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat, joi, că a fost deschisă o anchetă după primul tur al alegerilor prezidenţiale, în mai multe dosare fiind începută urmărirea penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în Diaspora. Cotidianul naţional PUTEREA le dă o mână de ajutor procurorilor lui Niţu ca să nu cerceteze doar fapta, ci să aibă un prim nume de vinovat de abuzul stipulat în articolul 385 din Codul penal.
Ei bine, chiar din bârlogul PSD am aflat că Liviu Dragnea, preşedintele executiv al PSD şi şeful campaniei la prezidenţiale a lui Victor Ponta, este cel care s-a opus vehement înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate.
Sursa noastră ne-a devoalat că atunci când Titus Corlăţean i-a spus, din postura de ministru al Externelor, că este ilegal să îngrădească dreptul la vot, Liviu Dragnea i-a replicat că el e şeful de campanie şi cel care ia decizia, iar dacă nu-i convine, să-şi dea demisia – ceea ce primul a şi făcut, după ce, iniţial, declarase public că nici nu se gândeşte la asta.
La discuţia extrem de tensionată au fost de faţă mai multe persoane, printre care şi premierul Victor Ponta. Când unul dintre cei prezenţi a făcut observaţia că un articol din Codul penal îi poate băga în puşcărie, Dragnea i-a întors-o: „Nu se va întâmpla asta dacă faceţi cum spun eu. Iar dacă facem mia aia de secţii de votare, sigur pierdem”. „Dacă nu facem secţiile alea vom câştiga alegerile şi nu va fi nimeni arestat”, a adus Dragnea argumentul suprem. Îmbătaţi cu toţii de vraja câştigării alegerilor şi crezându-se invincibili ca la locale şi parlamentare, au mers pe mâna lui şi „s-au sinucis politic” – vorba lui Crin.
Abia după aceste informaţii relevante putem înţelege cheia declaraţiei lui Corlăţean: „Îmi dau demisia pentru că nu vreau să încalc legea”, după exemplul altui pesedist demisionar celebru, Ioan Rus.