Corpul de control al premierului în cazul incendiului de la clubul Colectiv din Capitală arată că intervenția de urgență în urma acestei tragedii a fost o acțiune necoordonată și cu elemente de improvizație ale autorităților.

În document se vorbeşte despre deficienţele ISU şi despre infecțiile intraspitaliceşti care au provocat moartea multora dintre tinerii răniţi în club.

De asemenea, România nu a activat mecanismul de protecție civilă, se mai arată în raportul corpului de control al premierului.

În urma verificărilor efectuate de către CCPM, au rezultat următoarele concluzii:
Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din București din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, aspect cauzat
în principal de:lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație, baza materială deficitară.
Cu toate că cel puțin unul dintre apelurile primite conținea elemente care arătau existența unei situații foarte grave, Planul Roșu de Intervenție nu a fost declanșat imediat ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislația în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condițiile în care aceeași legislație permite și mecanisme mai rapide de intervenție pentru alte situații de urgență (dezastre aviatice sau feroviare etc).
Astfel, Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 (șapte) minute de la momentul informațiilor primite de la echipajele a flate la locul intervenției.
Deși rezultă că Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat de către Prefectul Municipiului București, există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanșării către toate entitățile implicate în intervenție.
De exemplu:
Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat oficial CCPM că nu i-a fost transmisă
informarea cu privire la declanșarea Planului Roșu de Intervenție la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanță București Ilfov, Jandarmeria Municipiului București și Poliția Locală a Municipiului București nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roșu
de Intervenție.
ȘefulDepartamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a coordonat, lafața locului, doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervenție.
Lipsa aparentă a unei coordonări reale a operațiunii de intervenție, a fost evidențiată și de faptul că unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat.
Baza materială a Serviciului de Ambulanță București Ilfov și numărul personalului au fost și sunt insuficiente chiar și raportat la intervenția în situații obișnuite, element în măsură să afecteze grav capacitatea de intervenție a acestei structuri. La aceasta se adaugă nivelul scăzut al salariilor personalului medical din cadrul SABIF, ceea ce determină plecarea acestuia către alte state
 Astfel, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București Ilfov dispunea de 182 de ambulanțe, din care 152 se aflau în stare de funcționare. Din numărul de ambulanțe funcționale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi și în situație de casare.
Conform legislației și raportat la numărul populației, declarate statistic la nivelul municipiului București și al județului Ilfov,la data de 30.10.2015,
Serviciul de Ambulanță București Ilfov ar fi trebuit să funcționeze cu un număr de 1.740 angajați,
dar acesta funcționa doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un
deficit de 50,11%
Raportul Direcției de Sănătate Publică a municipiului București conține date contradictorii atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale,
ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit.
Din datele aflate la dispoziția nu rezultă că la data de 30.10.2015 ar fi existat Planul Alb cadru la nivelul Ministerului Sănătății. iar la nivelul fiecărei unități spitalicești de urgenţă, din București în care au fost
internate victimele de la clubul Colectiv, planul alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată.
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.