Suirea Elenei Udrea în mașina poliției, din fața sediului DNA cu brățara cătușelor la mâini și scoborârea ei fără cătușe, în curtea Poliției, a creat nu numai un scandal extern (a inflamat redacțiile, în crâșmă s-au înjurat consumatorii, pe diferențe de viziune,  iar la domiciliile neinculpaților s-au păruit soacra cu nora), dar s-a produs și motivul  unei anchete interne. DNA-ul s-a autosesizat, iar mai mari poliției au luat foc. Cine a pus cătușele, cine le-a scos, care-i procurorul care-a decis ce-a decis și ce mână de polițist iresponsabil a descuiat cu un minut mai devreme lacătul încheietorilor? Cătușele, de mai multă vreme, funcționază la noi ca un avans la pedeapsă. Sunt parte a unei pedepse nepronunțate. Încătușat, un ministru, un primar, un judecător, spre deosebire de un hoț de buzunare care-și arată poza cu cătușe mândru, ca o legitimare a profesiei, e terfelit cu totul, mitul funcției se duce dracului chiar dacă după trei zile sau trei luni e găsit nevinovat. După șapte luni de arest și preumblări cu cătușe la mâini, Stavarache, primarul Bacăului, e liber și gata să-și reia funcția de primar. Cum îl privesc ăia de se duc să le dea aprobare de combustibil? Nu se uită la mâinile lui care iscălesc cererea cu o ironie abia ascunsă în ochi? Sau dacă nu iscălește, nu-i zice unul – tu faci mă, dreptate, că doar te-am văzut la televizor cu cătușe, pușcăriașule!

                  Nu-s partizanul Elenei Udrea și dovadă stau scrierile mele despre această muierușcă plină de virușii tuturor relelor, dar să-l dai afară pe milițianul care i-a scos cătușele în mașină, cu un minut mai iute, e de râsul curcilor. Măi legiștilor, măi procurorilor, măi polițiștilor, măi judecătorilor, de ce puneți cătușe unor oameni înainte de a fi declarați vinovați? Nu mă refer la Udrea. Mă refer la… în general. În general e un fel de nume comun, fără majusculă. Acum două săptămâni s-a prezentat, cuprins, nu se știe prin ce mecanism, de remușcare, unul care a mărturisit că el a violat și ucis fetița din Iași. Uniformele l-au luat întâi la șuturi și l-au trimis acasă fiindcă de ani și ani unul încătușat stă la pușcărie pentru vina asta. Acceptând autodenunțul, recunosc implicit o crimă făptuită de oamenii legii. Până la urmă l-au încătușat pe adevăratul criminal și l-au eliberat cu scuze formale pe ăla de a stat nevinovat ani de zile la pușcărie, înfruntând și pedepsele deținuților care nu-i suportă pe cei care violează și ucid copii. La Vaslui parcă, săptămâna trecută, a fost bușit pe stradă unul confundat cu altul care furase 2000 de lei dintr-o bancă. După ce i-au pus cătușele și l-au dat cu capul de asfalt, umplându-l de sânge, au constatat că nu-i ăla. O astfel de acțiune, în forță, sub semnul alarmei și grabei, mai are o scuză. Poți greși în viteză. Dar să scoți o muiere înconjurată de pulane și puști, păzită mai abitir ca Al Capone, împrejmuită cu un zid de mușchi, cu cătușe, indică ori tâmpenie, ori rea credință (dacă iese de la judecători nevinovat sau nevinovată, măcar i-am aplicat pedeapsa cătușelor în public!) sau, a treia variantă, frica de evadare. Dacă, dintre vestele alea antiglonț, evada blonda din Pleșcoi? Dacă, printr-o mișcare de jujiț, dădea grămadă trei rânduri de grăniceri ai pușcăriei, și peste trei minute era sub pat la Băsescu? Un puști, acum câteva zile, a fugit, dintre polițiștii care moțăiau lângă un sandvici, cu cătușe la mâini. L-au căutat o zi întregă organele.

       Ce-i cu cătușele astea, domnilor parlamentari care faceți și desfaceți legi, puse în avans? Cică așa e procedura. Procedura asta nu e făcută de cineva? Nu Udrea, dar chiar și ea, dacă iese ”curată” de la bulău? Cum se justifică spectacolul, fiindcă spectacol e, al plimbării atâtor oameni, dintre care unii au fost găsiți nevinovați de judecători, cu fiare la mâini? Și dacă tot le puneți și nu aveți încredere în pușcoacele voastre, de ce nu le legați lanțuri și la picioare? Ocnașii, pentru mai multă siguranță, așa erau ținuți. Când îi mai scoateți de la bulău și-i plimbați prin fața camerelor de luat imagini, puneți-le și la picioare lanțuri groase și atârnați de ele și o bilă metalică! Acum vreo doi ani un judecător bătrân,  umflat și el cu cătușe, abia dacă mai gâfâia și trăgea greu după el, propriii nădragi. Se prefăcea! Putea fugi oricând ca Van Damme. Ieșirea Udrei doar cu cătușe a fost un mare risc. Eu propun să fie sancționați nu doar cei care i-au desfăcut încuietoarea de la mâini cu un minut mai devreme, ci și cei care nu i-au agățat lanțuri de picioare. Prea multă libertate a posibililor deținuți!

Text publicat pe ampress.ro