Controlul asupra populaţiei devine din ce în ce mai important pentru Americani în România, ţară aflată la graniţa de est a UE. Cu toate progresele din ultimul deceniu, pe la noi încă tranzitează lejer oameni şi materiale periculoase, fiind o poartă de intrare în Europa pentru potenţiali terorişti, droguri, armament, etc. Atâta timp cât George Maior a devenit, cel puţin declarativ, vârful de lance al intereselor SUA, este interesant de observat cum va „juca” Iohannis această carte, având în vedere că actualul preşedinte este mai apropiat de anumite interese europene, decât de cele americane, iar cele două nu este sigur că sunt aceleaşi, în cazul nostru. Iohannis tace, însă, ca peştele, ceea ce poate însemna inclusiv faptul că actualul preşedinte nu ştie sub poala cui să se ascundă. Încă. Sau că vrea să se ascundă de toată lumea, dar să nu arate agresivitate faţă de nici una dintre puterile care converg
pe teritoriul micii ţări pe care o conduce vremelnic.
Mai devreme sau mai târziu, preşedintele va trebui, totuşi, să îşi aleagă tabăra, pentru că, în faţa sa stau trei nominalizări importante: şefia SRI, a SIE şi a DIICOT, într-un moment când Europa este în alertă teroristă şi nu poate sta fără şefi. George Maior şi Elena Udrea sunt, astfel, ca nişte mici piese de şah, pe tabla aranjată atent de conducătorii altor state. După toate probabilităţile, Iohannis este un rege mult prea slab pentru aceste forţe, mai ales că are lângă el, pe post de regină, un Guvern PSD de care depinde aproape în totalitate, iar visele noului PNL, de creare a unei noi majorităţi parlamentare se reduc, momentan, doar la stadiul de reverie cu ochii deschişi.
Până acum, preşedintele nu prea a fost mutat pe tabla de şah, el părând că se află într-o moleşeală plăcută şi că nu agreează înfruntarea bărbătească pe teme importante sau discuţiile aprinse, astfel încât, în cel mai scurt timp, este posibil ca păpuşarii care l-au cocoţat în scaunul în care se află să îşi dea seama că piesa cui pricina este aproape total nefolositoare pe tabla de şah geopolitic de acum. Perioada de linişte nu poate, totuşi, să dureze prea mult, în contextul acestor probleme, deoarece preşedintele va trebui să acţioneze rapid, sau să scadă dramatic în ochii „alegătorilor”.
Nu în ultimul rând, prin această demisie la momentul oportun, adică exact înainte de declaraţiile incendiare ale Elenei Udrea, fostul şef al SRI a scăpat deocamdată basma curată din acest scandal şi poate năzui, pe viitor, la o funcţie importantă, poate chiar spre şefia guvernului, la un moment dat, sau, de ce nu, chiar a PSD.
Atacurile Elenei Udrea la temutul Florian Coldea, cel care a condus „de facto” SRI în ultimii 9 ani par şi ele bine dirijate pe tabla de şah a politicii româneşti. În timp ce Maior era imaginea de faţadă a instituţiei, Coldea a condus, în realitate, serviciul şi până acum. Este puţin probabil că va avea cineva, în România, curajul să controleze cu adevărat aceste reclamaţii, dar, probabil, scopul cu care au fost făcute este cu totul altul. Greu de crezut, dar, pe când Udrea era ministru al Turismului, în urma unei hotărâri de guvern controversată, ministerul său primea nişte atribuţii ciudate: protecţia informaţiilor clasificate, pentru care se înfiinţa şi un serviciu special, subordonat direct Elenei Udrea, prevenirea şi combaterea terorismului, care îi permitea ministrului accesul la date cu grad maxim de securitate, dar și dreptul de a solicita informaţii secrete altor autorităţi publice. Această
informaţie, coroborată cu declaraţiile incendiare făcute în ultimele zile de Udrea ne duc, oarecum, cu gândul că Traian Băsescu a încercat, şi probabil chiar a reuşit, într-o anumită măsură, să îşi creeze un fel de serviciu secret alternativ, care să verifice şi mai ales că completeze informaţiile care îi parveneau din surse oficiale. Dacă spusele Elenei Udrea ar fi adevărate, iar generalul Coldea era un „apropiat” al PSD, în speţă al lui Sebastian Ghiţă, este, oare, posibil, ca acest scandal să fie, de fapt, un război dintre structurile de informaţii de dreapta şi cele de stânga? În fapt, este deja cunoscută tendinţa anumitor servicii de a folosi pe post de informatori domnişoare sau doamne care par inofensive, la prima vedere, dar care pot strânge informaţii importante, din legăturile pe care le au la nivel înalt. Să fie, oare, acesta şi cazul Elenei Udrea, care este blondă la vopseaua părului, dar
nu şi la minte, după cum a dovedit în ultima perioadă?
Să fie, oare, vorba despre o bătălie între partea serviciilor care îl susţin pe Ponta şi cea care îl susţine pe Iohannis, sau chiar mai mult de atât? Se încearcă doar eventuala anihilare a fostului preşedinte, Traian Băsescu, aşa cum opinează jurnalistul Ion Cristoriu, sau, poate, se încearcă, din anumite medii, legarea serviciilor de mâini şi de picioare, pentru ca stăpânii din exterior, din Vest sau din Est să îşi facă mendrele în ţară? Vom vedea, la momentul potrivit, cum se va termina jocul de şah.
