Ordin pe unitate: ciuruiți doctorii

Pentru a ma face mai bine inteles, voi relata, foarte pe scurt, o intamplare petrecuta nu cu mult timp in urma. Undeva, intr-o localitate cat se poate de obisnuita, in zona centrala a Italiei. De la malul marii. Ceva intre Mangalia si Costinesti. Cum-necum, acolo se aduna, de zeci de ani, este o traditie, circa douazeci de familii de romani. Toti sunt medici. Originari din zona Clujului. Sunt prieteni, vin acolo din toata Europa pentru a-si petrece vacanta impreuna. Am avut onoarea sa ma aflu printre ei. Nu am auzit niciun medic afirmand ca a plecat de bunavoie din Romania. Toti deplangeau modul incorect in care sunt tratati, in tara noastra, acesti profesionisti. S-au dus de nevoie. O duc bine in statele Uniunii Europene, dar continua sa-i deplanga pe confratii lor. Care este una dintre semnificatiile acestei situatii?

Judecand brutal, doar in cifre, formarea unui medic specialist costa statul roman, incepand de la invatamantul prescolar si pana la sfarsit, circa 140 de mii de euro. Anual, pleaca din aceasta tara mii si mii de medici. Intr-un fel este un cadou pe care, generoasa Romanie, il face statelor Uniunii Europene, lepadandu-se gratuit de unii dintre cei mai valorosi specialisti. Vorbim, de-a lungul anilor, de miliarde de euro. Putem privi situatia si dintr-o alta perspectiva. Multi medici raman, totusi, strangand din dinti, in Romania, acceptand sa fie jumuliti de stat, platiti in halul in care sunt platiti. Incercand sa facem o diferenta cu ceea ce ar fi, cat de cat, rezonabil sa primeasca, in schimbul muncii lor, descoperim, cu usurinta, ca un medic, care nu pleaca de tot, isi plateste, cu varf si indesat, de cateva ori mai mult investitia. Statul roman iese intr-un mare castig. Dar chiar si un medic care pleaca dupa cinci – zece ani si-a platit, intre timp, studiile, pentru ca a fost remunerate asa cum a fost. Statul roman ramane cu buza umflata doar in situatia intalnita, din pacate, din ce in ce mai frecvent, in care un medic specialist paraseste Romania de indata.

De fapt, de ce unii pleaca, iar altii se incapataneaza sa ramana in Romania? Din simplul motiv ca o buna parte dintre cei care raman, pentru a-si castiga cat de cat o existenta decenta, lucreaza si la stat si in clinici private, facand niste eforturi, uneori, supraomenesti. Aproape fara exceptie, ei accepta „atentii” din partea pacientilor. Nu sunt prea multi cei care le si pretind. Numai ca aceste „atentii” sunt considerate, toate, ilegale, iar medicii sunt vanati de catre procurori. Si trimisi pe capete dupa gratii. In paranteza fie spus, in urma cu mai multi ani, am fost la un consult la Viena. La o clinica particulara. Am platit cu chitanta. Profesoara universitara care m-a consultat, m-a invitat insa a doua zi si la clinica universitara unde, pur si simplu, mi-a cerut o suma de bani la negru. Nu a fost un cadou pe care i l-am oferit. Pur si simplu, mi-a pretins. Acolo nu e coruptie. La noi este.

Si acum, vine Guvernul Ponta cu cea mai trasnita idee posibila. Sa le legalizeze medicilor aceste „atentii”, daca ele nu sunt pretinse, daca sosesc la sfarsit, daca sunt declarate pentru a fi impozitate. Care este smecheria? Guvernul s-a gandit ca desi in Constitutie scrie negru pe alb ca statul trebuie sa aiba grija de cetatenii sai, in loc sa-i plateasca el pe medici, ar fi mai bine sa lase asta tot in seama pacientilor. Spitalele si policlinicile de stat ii remunereaza ca pe niste sclavi, dar, in generozitatea lui, cetateanul roman va acoperi diferenta. Umilinta mai mare pentru medici nu exista. Ma si mir ca, in acest moment, nu sunt toti in strada. In plus, statul mai vrea sa si impoziteze spaga. Dar cum Dumnezeu s-a gandit Victor Ponta sa evalueze litra de tuica, gaina sau punga cu mere? La mercurial? Daca, Doamne fereste, un medic subevalueaza kilogramul de branza primit ca „atentie”? Atunci el comite un fals in declaratii. Fraudeaza statul. Este evazionist. Spala bani. Si, cu certitudine, face parte si dintr-un grup criminal organizat. Capul medicului este pus pe butuci.

Nu ar fi mai simplu ca in ceea ce priveste cresterea graduala, cu bani de la buget, a veniturilor unor categorii socio-profesionale, cum sunt medicii, profesorii, gardienii din inchisori  si asa mai departe, liderii partidelor politice sa se adune la un loc, sa incheie si sa semneze un pact valabil pe cel putin pe douazeci de ani? Care, eventual, ar putea deveni si lege? Poate ca astfel, mii de medici romani, dar si alti profesionisti nu ar mai umbla hai-hui prin lume si vazand, totusi, o lumina la capatul tunelului, ar ramane alaturi de pacienti in Romania.

Articol publicat pe corectnews.ro