Măritișuri din interes și politica mizeriei pe Dâmbovița

        Asist, uluit, la cele mai impardonabile mezalianțe politice, măritișurile caricaturizate cândva într-o peliculă umoristică numită ”Buletin de București” devin azi rețetă mizerabilă a succesului smuls cu orice preț. Încercam să explic, într-un text, de ce nu-mi place și chiar mă dezgustă goana disperată a lui Victor Ponta de a deveni președinte. Omul ăsta, o știu de la apropiați ai lui, n-a călcat, de pildă, pragul unei biserici. Acum n-a scăpat o târnosire și o adunare de hram cu popi mulți și norod grămadă. A dat bani guvernamentali pentru toate chinoviile și a îndestulat soboare care nu erau flămânde, într-o ierarhie eclesiastică de Mercedesuri și BMW-uri ultimul răcnet. A ștampilat toate ajutoarele pentru săraci, inclusiv cele venite anual de la UE și a transformat guvernarea, cu riscul potopului datoriilor care vor veni mâine, într-o nesfârșită pomană. Lui Ponta caruia nu-i e milă decât de burdihanul lui, i s-a făcut brusc milă de toate suferințele. Acest teatru al milosteniei într-o țară de amărâți prinde. Dă, fiindcă nu dă din buzunar. Mâine, potopul! Babele plâng și zic bogdaproste, dând nas în nas în ușa bisericii cu noul bisericos, care bate distanța dintre o utrenie și o vecernie cu elicopterul. Ce se petrece acum? Ponta vrea toate voturile, indiferent de la cine vin. Vrea voturile lui Vadim care striga alaltăieri că avem un ”guvern de mafioți”, iar el îi va băga pe toți la pușcărie. Ce a primit sau pățit peste noapte tribunul? S-a înțeles cu Ponta pe care îl vede deja altfel, convertit din ”mafiot” în ”salvator de țară”. Dan Diaconescu și-a schimbat, în urma unor negocieri cu ușile închise, părerea despre ”ciocoiul Ponta”, căruia îi dă, cu un larg zâmbet știrb, voturile lui. Asta cu ”dat voturile” care-s totuși ale unor oameni  vii, cu identitate, cu viața și voința lor, chiar dacă te-au votat ieri,  mi  se pare insulta supremă pentru alegători. Tăriceanu, care după urcatul scărilor la Victoria, s-a trezit șef al Senatului, îl sprijină ”necondiționat” pe Ponta în numele dreptății, dreptatea de a ajunge el premier, flancat pe coridoare de politicienii patrioți Stroe și Chițoiu. Îl avertizez pe fostul liberal că Ponta îl va trage în piept după scrutin, expediindu-l lângă ultima nevastă cu un dispreț mieros! Cu ungurii s-a bătut de asemenea palma. Ce a mai obținut UDMR care oricum a fost adus, cu anticipație, fără a fi nevoie, la guvernare? Ce mai e în stare să dea Ponta numai și numai pentru a ajunge președinte?

    De ce mi-e silă de politicieni și de politică? Uite de-aia! Iar cuvântul silă e prea subțire și prea neputincios și prea tandru pentru a exprima adâncimea de prăpastie  a acestui dezgust care nu-i doar al meu.

Articol publicat pe ampress.ro