Demisia directorului SRI vacanteaza una dintre cele mai vizate functii din Romania, oferindu-i presedintelui Iohannis ocazia unei negocieri de forta atat in interiorul PNL, cat si cu posibilii viitori aliati. Ce optiuni are Presedintele Romanie si, mult mai important, ce costuri implica fiecare numire?

In timp ce conducerea interimara a Serviciului va fi asigurata de prim-adjunctul Florian Coldea, pentru cel mai important post din schema de siguranta nationala a Romaniei se incalzesc, de pe margine mai multe nume grele din politica. Cum optiunea pentru un tehnocrat – asa cum exista in cazul unui minister sau chiar a sefiei Executivului – nu intra in calcul pentru varful SRI, Iohannis trebuie sa aleaga intre un „greu” al partidului care l-a propulsat la Cotroceni si o alternativa strategica, capabila sa destabilizeze actualul Guvern.

Un om din PNL la sefia SRI?

Surse din PNL sustin ca fostul secretar general al partidului, europarlamentarul Eduard Hellvig ar fi interesat preluarea sefiei SRI, fiind una dintre optiunile luate in calcul si in eventualitatea unui mandat al fostului lider Crin Antonescu la Cotroceni. Ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului in primul Guvern USL si numarul 2 in randurile liberalilor (iunie 2011 – martie 2014), Hellvig a a absolvit Facultatea de Stiinte Politice si Administratie Publica (Universitatea Babes-Bolyai din Cluj) si a beneficiat de o bursa a Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa pentru proiectul “Cine guverneaza sau cine detine puterea in Romania?”.

Inainte de a deveni un personaj politic cunoscut, Hellvig a fost consilier politic al fostului vicepresedinte PNL Horia Rusu, al Ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu, dar si al candidatului la presedintia Romaniei Mugur Isarescu.

In 2004, Eduard Hellvig a fost ales deputat pe listele Partidului Umanist Roman (devenit PC), trecand, in septembrie 2008, la Partidul national Liberal, sub sigla caruia a fost ales deputat in 2012.  Din 2009, Hellvig a devenit consilierul presedintelui liberal Crin Antonescu si a coordonat campania acestuia pentru Cotroceni de la finele aceluiasi an. In 2013 a demisionat din Parlamentul Romaniei pentru a prelua functia de europarlamentar in Parlamentul European.

O numire „machiavellica” la SRI

Iohannis ar putea opta, insa, si pentru o altfel de abordarea in problema numirii unui succesor pentru George Maior. Desi un „om de incredere” la sefia SRI ar putea reprezenta un avantaj pentru orice sef de stat – Traian Basescu a reusit sa-si loializeze sefii serviciilor proveniti chiar din randurile Opozitiei -, Iohannis ar putea face o nominalizare strategica: un lider al actualei majoritati.

Gabriel Oprea, personaj cheie al oricarei rasturnari de guvern din ultimii ani, si-a manifestat constant intentia de a obtine conducerea Seriviciului Roman de Informatii, iesind astfel din zona expusa a politicii. Lipsit de sprijin politic popular, Gabriel Oprea a reusit sa supravietuiasca politic prin intermediul unui partid „tehnic”, lipsit de ideologie si format exclusiv politicieni-dezetori, si printr-un amplu sistem de tradari si intoarceri de arme. Istoria gruparii Oprea in Parlament poate fi rezumata astfel: desprinderea din randurile social-democratilor pentru sustinerea unui guvern pro-Basescu, abandonarea guvernarii Ungureanu, in avantajul unui cabinet Ponta, intrarea (pe locurile PSD) in USL si, acum, negocieri secrete cu Opozitia liberala pentru retragerea din Guvernul PSD.

Dislocarea generalului Oprea din Executiv ar putea marca schimbarea raportului de forte din Parlament si, implicit, a guvernului. Insa pentru o negociere cu UNPR, seful „progresistilor” trebuie sa „progreseze” din functia de vicepremier in cea de director SRI, ultima reduta politica inca neatinsa de fostul general de intendenta. Un post promis, candva, de Ponta.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.