Potrivit unei decizii a instanţei supreme publicate în Monitorul Oficial al României, medicii care lucrează în sistemul public de sănătate nu pot primi plăti suplimentare sau donaţii de la pacienţii lor.
Decizia pronunţată, pe 4 iunie, de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), a apărut, pe 5 august, în Monitorul Oficial şi este obligatorie de la momentul publicării, scrie ziare.com.
„Stabileşte că fapta medicului din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcţionar public, în accepţiunea dispoziţiilor art.175 alin.1 lit. b teza a-ll-a din Codul Penal, de a primi plăti suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în sensul art. 34 alin.2 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin.1 teza I-a din Codul Penal”, au hotărât magistraţii instanţei supreme.
Potrivit motivării deciziei ICCJ, în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 se arată că „pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăti suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii”. Cu toate acestea ICCJ a reţinut în decizia, din 4 iunie, că această posibilitate recunoscută legislativ pacientului nu impune obligaţia medicului de a accepta aceste liberalităţi.
Judecătorii arată că este posibil ca pacientul să ofere plăti suplimentre sau donaţii cu respectarea legii, împrejurare care poate fi de natură să excludă orice răspundere penală, dar primirea acestora să nu se facă de către „angajaţi” cu respectarea legii, deoarece chiar legea interzice primirea unor plăti suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă.
„Chiar dacă se admite existenţa unui drept al medicului de a primi plăti suplimentare sau donaţii, corelativ dreptului pacientului de a oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăti suplimentare ori donaţii, cu respectarea legii, este evident că ‘respectarea legii’ se referă atât la respectarea legii de ‘pacient’, cât şi la respectarea legii de ‘angajaţii unităţii’, atunci când, pe de o parte, pacientul oferă plăti suplimentare sau donaţii, iar, pe de altă parte, ‘angajaţii’ unităţii medicale primesc aceste plăti suplimentare sau donaţii”, susţin judecătorii ICCJ în motivarea deciziei.
Decizia ICCJ vine că urmare a unei cereri din 20 martie a Curţii Militare de Apel, magistraţii militari fiind sesizaţi la rândul lor de Direcţia Naţională Anticorupţie.
În luna februarie, procurorii DNA au solicitat Curţii Militare de Apel să ceară „ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să stabilească de principiu dacă prin dispoziţiile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, potrivit cărora ‘pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăti suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii’ dezincriminează infracţiunea de primire de foloase necuvenite, fapta prevăzută şi pedepsită de art. 256 din C.pen. de la 1968, respectiv infracţiunea de luare de mită, fapta prevăzută şi pedepsită de art. 289 din C.pen., în varianta primirii de către funcţionarul public de bani sau foloase ce nu i se cuvin, în cazul medicilor sau al altor angajaţi ai unităţilor sanitare”.
La acel moment DNA a arătat că achitarea sau condamnarea unui medic depinde de punctul de vedere al ICCJ şi că, „pe o astfel de interpretare, prima instanţă a pronunţat o hotărâre de achitarea a inculpatului”.
Chestiunea a fost adusă în atenţia magistraţilor militari de procurorii DNA în dosarul medicului militar Iancu Mocanu care a fost achitat de Tribunalul Militar Bucureşti, în martie 2014, pentru luare de mită şi primire de foloase necuvenite. Doctorul a fost prins în flagrant, pe 23 septembrie 2013, când lua mită 2.000 de euro pentru a opera un pacient. Medicul le-a spus anchetatorilor că suma găsită în buzunarul din partea stânga a bluzei a primit-o „ca atenţie din partea unui aparţinător al pacientului”.
