În 2000, Dan Brown, un muzician devenit scriitor, din Exeter, New Hampshire, a publicat Îngeri și demoni, un thriller despre un profesor erudit de la Harvard prins într-o bătălie între oameni de știință și Illuminati în Cetatea Vaticanului.
Romanul nu a avut un mare succes. Dar în 2003, Brown a publicat un al doilea roman cu același protagonist, Codul lui Da Vinci. Acea carte s-a vândut în peste 80 de milioane de exemplare, a fost tradusă în zeci de limbi și a devenit un film de succes, cu Tom Hanks în rolul eroului erudit, Robert Langdon. Un fenomen cultural, ea rămâne una dintre cele mai bine vândute cărți din toate timpurile.

Au urmat alte trei romane — Simbolul pierdut (2009), Inferno (2013) și Origini (2017). Acum, Brown revine cu încă un thriller Langdon, Secretul secretelor, despre o cercetătoare în noetică ce dispare la Praga. Cartea apare pe piețele internaționale pe 9 septembrie. Romanele lui Brown sunt doldora de simboluri, coduri și hărți — și, cu atâtea aventuri, e ușor să uiți detaliile fiecărei conspirații globale în care a fost prins Langdon. Înainte să deschizi cel mai nou caz al lui, iată un cifru pentru Secretul secretelor.
Cine este Robert Langdon?
Profesor de simbologie, adică studiul simbolurilor, Langdon e mai studios și mai blând decât un erou tipic de acțiune. În Codul lui Da Vinci este descris ca „de 40 și ceva de ani” și, deși „poate că nu e genul de bărbat chipeș”, cum spune un portret altminteri elogios din Boston Magazine, are un farmec urban, asumat, erudit. Este atletic, înoată 50 de lungimi în piscina Harvard în fiecare dimineață și are o voce de bariton pe care femeile par s-o găsească irezistibilă – deși Langdon nu e vreun Don Juan. Poartă mocasini, sacouri din tweed și malete, însă accesoriul lui semnătură e mai jucăuș: un ceas de mână cu Mickey Mouse, dăruit de părinți în copilărie.

Are vreo calitate sau slăbiciune aparte?

Darul principal al lui Langdon este memoria fotografică: poate reține în detaliu perfect orice imagine văzută, de la un șir de caractere create de ocultiștii secolului al XVI-lea până la o hartă a Sagradei Familia din Barcelona. Asta îl face ideal pentru studiul simbolurilor vechi – iar dacă un mister implică anagrame sau coduri ascunse în arta renascentistă, cu greu ai găsi un om mai potrivit.
Are și o mare slăbiciune: claustrofobia. În copilărie, Langdon a căzut într-o fântână, iar ca adult nu suportă spațiile închise. Preferă scările în locul liftului, evită sporturi precum squash sau racquetball, care au terenuri închise, și locuiește într-o „casă victoriană aerisită, cu tavane înalte”, nu în reședința pentru profesori de la Harvard. În Îngeri și demoni, Langdon speculează că „atracția lui pentru lumea artei, în copilărie, a pornit din dragostea pentru spațiile larg deschise ale muzeelor”.

Prin ce fel de aventuri a trecut?

Thrillerele cu Langdon se desfășoară în mare parte în capitale istorice europene – Paris, Londra, Roma. De obicei implică culte, ordine religioase și societăți secrete; includ versiuni exagerate ale unor grupuri reale, precum Prioria din Sion, masonii ori Biserica Palmariană, dar și organizații pur fictive, precum Consorțiul – un fel de firmă de consultanță high-tech combinată cu o agenție paramilitară. Există mereu un cronometru imaginar din cauza unui pericol iminent grav, fie fizic (o bombă cu antimaterie în Îngeri și demoni, o molimă biologică în Inferno), fie intelectual (în Origini, un magnat al tehnologiei află un adevăr șocant despre începuturile umanității, ce amenință să submineze toate religiile organizate).
Desigur, Langdon ajunge în colimatorul tuturor. Iar până la finalul fiecărei cărți, previne dezastrul descifrând un cod străvechi, dezlegând o ghicitoare încâlcită sau rezolvând un puzzle la intersecția dintre artă, știință și religie.

Lucrează singur?

Langdon face echipă, în fiecare nou caz, cu o parteneră atrăgătoare și sclipitor de inteligentă, deși relația lor rareori devine romantică. În Codul lui Da Vinci, lucrează cu strălucita criptografă Sophie Neveu, al cărei bunic este ucis, iar această crimă pune intriga în mișcare; în Inferno, partenera de anchetă este doctorița Sienna Brooks, care – atenție – se dovedește a fi de partea celor răi.
Sunt foarte puține personaje recurente în serie, dar câteva figuri minore reapar – inclusiv editorul de carte al lui Langdon, Jonas Faukman, al cărui nume este o anagramă a numelui editorului real al lui Brown, Jason Kaufman.

De ce sunt aceste cărți atât de populare?

Romanele cu Langdon oferă conținut „erudit” într-un ambalaj „popular”, combinând trimiteri istorice, detalii geografice și interogații filozofice cu fiorii acțiunii. Cărțile sunt minuțios documentate și pline de descrieri vii ale unor monumente, tablouri și biserici celebre în toată lumea, ceea ce le dă un aer turistic, iar narațiunea lui Brown este atât de antrenantă – fiecare capitol se încheie cu un moment de suspans –, încât cu greu le lași din mână. Are talentul de a face verosimile chiar și cele mai năstrușnice conspirații, iar o parte din plăcere vine din senzația că tragi cu ochiul „dincolo de oglindă” – chiar dacă majoritatea poveștilor înfricoșătoare cu masoni și iluminați sunt, de fapt, născociri.
Despre ce e cea mai nouă carte?
Acțiunea din Secretul secretelor se petrece la Praga și implică, pentru prima dată, revenirea uneia dintre aliatele feminine din trecut ale lui Langdon: dr. Katherine Solomon, celebra specialistă în noetică alături de care a făcut echipă în Simbolul pierdut, care acum îi este parteneră romantică. Noua lor aventură implică cercetări revoluționare, o agenție guvernamentală ultrasecretă și un indiciu de ceva (potențial) supranatural. Dar, pentru toate detaliile captivante, va trebui să citești cartea.

www.rao.ro
https://www.instagram.com/editurarao
https://www.facebook.com/rao.editura
O carte pentru fiecare