Un articol de Mihaela Doina Rădulescu, www.24life.ro

Până în 2030, accidentul vascular cerebral va fi prima cauză de mortalitate în lume, femeile fiind mai expuse riscului de AVC decât bărbații, potrivit datelor OMS. Dr Ștefăniță Dima, medicul român care a introdus la noi terapia minim invazivă a patologiei cerebrovasculare ne spune mai multe despre boala viitorului și ce putem face ca să-i evităm efectele fatale.

Fotbalistul Cătălin Hîldan a murit la 24 de ani, în urma rupturii unui anevrism cerebral. Sharon Stone și Elena Cârstea, la 43, respectiv 47 de ani, au supraviețuit unui accident vascular cerebral tratat în SUA, prin embolizare. Acest tratament foarte eficient și minim invaziv există și la noi de câțiva ani, iar de o lună de zile, urgențele vasculare cerebrale sunt tratate printr-un program național, finanțat de Ministerul Sănătății, aplicat la 6 spitale din țară.

Accidentele vasculare cerebrale ucid 5 milioane de oameni anual și provoacă dizabilități severe altor 5 milioane. AVC-ul este letal în proporție de 11% în cazul femeilor și 8,4% pentru bărbați. În Europa, incidența AVC variază de la țară la țară, cu 100-200 de cazuri noi la suta de mii de locuitori anual. Accidentul vascular cerebral este a treia cauză de mortalitate în lume (după bolile cardiovasculare și cancer), OMS avertizând că până în 2030 AVC-ul va urca pe locul 1.

România se află în primele zece locuri în lume în ceea ce priveș­te incidenţa accidentului vascular cerebral, cu o mortalitate de trei-patru ori mai mare decât cea din ţările Uniunii Europene şi de 6-7 ori mai mare faţă de SUA. Aceste statistici nu ţin de nivelul economic al ţării, ci de sistemul sanitar românesc, în care nu s-a acordat până acum suficientă atenţie acestor pacienţi şi în care nu se face prevenţie secundară. Cu astfel de previziuni sumbre, imposibil ca unul din cei care citim aceste rânduri sau din familia noastră să nu suferim la un moment dat de „boala viitorului”.

L-am rugat pe dr Ștefăniță Dima, medicul care a introdus în România terapia endovasculară minim invazivă a unui anevrism cerebral, să ne spună mai multe despre noile metode de prevenire și tratament aduse în România și planurile de finanțare.

Dr Ștefăniță Dima, în sala de intervenții

Ștefăniță Dima este medic primar radiologie și imagistică medicală, specialist în neuroradiologie intervențională, doctor în științe medicale, președintele Comisiei de Dezvoltare a Neuroradiologiei Intervenționale în Europa Centrală și de Est, din cadrul Societății Europene pentru Tratamentul Minim Invaziv Neurovascular. A participat, alături de o echipă de medici greci, la prima embolizare a unui anevrism cerebral realizată în România. În 2007-2008 s-a specializat în imagistică neurovasculară diagnostică și terapeutică la Universitatea din Paris. Din 2008 și până în prezent, dr. Dima a tratat minim invaziv peste 400 de anevrisme, sute de malformații arteriovenoase, fistule, hemangioame, tumori cerebrale și spinale și a realizat peste 15.000 de angiografii cerebrale, cam 7-8 pe zi.

Anevrismul, o bombă cu ceas

„4% din populație are anevrism cerebral”, spune dr. Dima. „Dacă în clădirea asta suntem 100 de oameni, 4 dintre noi au anevrism cerebral, iar în unele comunități chiar mai mulți. Dintre aceștia, 10-12 la o sută de mii au riscul să se rupă; iar 40-50% dintre ei mor înainte să apucăm să le facem ceva” – cam așa își începe dr Ștefăniță Dima „povestea” despre anevrisme, (un fel de bombe cu ceas) și felul în care pot fi „dezamorsate”. Anevrismul arată ca o „gâlmă” formată pe vasul de sânge. „Ca la cauciucurile de la mașină, îmi explică dr Dima. „Dacă mergi mai mult timp cu umflătura, în cele din urmă se poate sparge.” De cele mai multe ori, acesta e și momentul în care afli că ai un anevrism, iar hemoragia apărută în urma rupturii „gâlmei”, devine o urgență. Unii norocoși pot afla de el cu mult înainte, la un RMN sau o tomografie realizate întâmplător.”

Accidentul vascular poate fi cu un vas cerebral astupat (ischemic) sau cu un vas cerebral spart (ca de exemplu în cazul unui anevrism rupt). Primul obtureaza calea de acces a sângelui. „Tratamentul se realizează prin intervenție endovasculara, fie prin aspirația trombului și eliminarea lui, fie prin introducerea unui stent . Dacă scoatem trombul în primele 4 ore și jumătate de la accident, există șanse de 60-65% ca pacientul să se recupereze integral, iar în 48 de ore să plece acasă”, spune dr. Dima.

Accidentul vascular poate fi cu un vas cerebral astupat (ischemic) sau cu un vas cerebral spart (ca de exemplu în cazul unui anevrism rupt). Primul obtureaza calea de acces a sângelui. „Tratamentul se realizează prin intervenție endovasculara, fie prin aspirația trombului și eliminarea lui, fie prin introducerea unui stent . Dacă scoatem trombul în primele 4 ore și jumătate de la accident, există șanse de 60-65% ca pacientul să se recupereze integral, iar în 48 de ore să plece acasă”, spune dr. Dima.

Embolizarea unui anevrism

În urmă cu 10 ani, acest lucru nu era posibil, pentru că AVC-urile hemoragice se tratau exclusiv prin intervenție chirurgicală și trepanarea calotei craniene, cu toate riscurile și inconvenientele unei operații majore. Acum, anevrismele pot fi tratate și fără operație neurochirurgicală clasică. Iar metoda propusă de el – embolizarea – este una dintre cele mai avansate. Foarte pe scurt, medicul neuroradiolog intervenționist introduce în anevrism (prin arteră!, fără chirurgie clasică) 2-3 spirale cât un fir de păr, care stimulează celulele de sânge să coaguleze și să se întărească într-un fel de plombă, care izolează anevrismul de circulația sangvină. Treptat, trombii se organizează și deshidratează, iar anevrismul se „usucă” și se micșorează, uneori până la dispariție. „Între timp au apărut și niște stenturi performante, care au ochiurile suficient de mici pentru ca sângele să nu mai intre în sacul anevrismal, ci sa curgă în lumenul vasului”, spune dr Dima.

Dr Ștefăniță Dima este primul care a introdus și la noi această metodă de tratament al problemelor vasculare cerebrale. În 2007-2008, el și-a perfecționat metoda, lucrând ca tânar medic specialist la spitalele din Franța. „Am muncit ca un ocnaș”, râde dr Dima. „După ora 23, profesorii plecau din spital, iar eu țineam legătura cu ei telefonic și încercam să rezolv urgențele. Mă întrebau dacă pot să mă descurc, și dacă răspunsul era pozitiv, discutam cazul dimineața, după embolizare.” Așa a avut dr Dima ocazia să trateze zeci și sute de cazuri. Cele mai multe – urgențe. Urgențele sunt mai dificil de tratat, iar timpul de intervenție este crucial pentru supraviețuirea pacientului și păstrarea funcțiilor motorii.

Despre cum te pregătește sportul pentru situații extreme pe www.24life.ro

Citește articolul integral pe www.24life.ro

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.