| El s-a adresat staff-ului PSD afirmand ca, intrucat exista un altfel de presedinte decat Traian Basescu, adica un presedinte non-conflictual, PSD ar trebui sa profite de aceasta situatie si, la schimb, ar trebui sa faca in asa fel incat si Klaus Iohannis sa poate profita de pe urma PSD. Oare cum a ajuns presedintele interimar al partidului socialist la concluzia ca este necesara o colaborare cu principalul sau adversar din campania electorala? Si, mai ales, cu cel care a afirmat ca isi doreste un Guvern al sau, alcatuit de catre PNL? Este Liviu Dragnea un om politic inconstient? Isi pune el, cu buna stiinta, gatul in funia opozitiei? Abandoneaza lupta stangii impotriva dreptei? Chiar daca prin Constitutie, presedintele este o persoana care trebuie sa se plaseze deasupra partidelor, uita Liviu Dragnea ca, totusi, Klaus Iohannis reprezinta un produs liberal si ca, oricat de mult se va da peste cap seful PSD-iştilor, Klaus Iohannis va ramane mai atasat de PNL? Sau exista alte motive care ar putea sa-l determine sa se arunce, atat de explicit, in bratele presedintelui? |
Unul dintre acestea ar putea fi, in definitiv, o intelegere secreta. Sa admitem, cel putin ipotetic, ca PNL l-ar fi dezamagit pe Klaus Iohannis. Ca, din analiza domniei sale, rezulta ceea ce am concluzionat si eu cu mai multa vreme in urma. Si anume ca, nu este, inca, un partid. Ca fuziunea a ramas undeva in şpagat. Ca functioneaza ca o alianta de partide. Doua sabii in aceeasi teaca. Si ca, prin urmare, pana una – alta, este ineficient. PNL nu constituie un vehicul politic pentru Klaus Iohannis. Cel putin pentru moment. Ceea ce inseamna, nici mai mult, nici mai putin, ca daca Klaus Iohannis cauta sa identifice un Guvern, cu care doreste sa lucreze mai bine, trebuie sa priveasca in alta direcţie, pentru moment. In niciun caz catre PNL. Si, inevitabil, in aceste conditii, este un consens cu PSD.
Aceasta ar fi o prima ipoteza. Exista si o a doua explicatie posibila a jocului de „intalnire”, practicat de Liviu Dragnea. Dorinta acestuia de a evita, cu orice pret, sa lupte pe patru fronturi. In acest moment, el este doar presedinte interimar PSD. Si pandit de un proces care nu se stie cum va fi finalizat. Incearca sa-si asigure, cumva, spatele, tatonand posibilitatea catapultarii, in fruntea partidului, a lui Vasile Dincu. Dar nu este suficient. In PSD, in acest moment, are dusmani redutabili. Victor Ponta nu a pierdut inca, nici pe departe, intreg controlul. Cu atat mai mult cu cat, la randul sau, impinge in fata un politician credibil si din ce in ce mai puternic, in persoana Rovanei Plumb. Liviu Dragnea nu ar putea lupta simultan pe patru fronturi. Pentru a se apara de tavalugul justitiei; pentru a contracara loviturile pe care i le aplica si i le va aplica Victor Ponta cu care, practic, toate puntile sunt rupte; pentru a face fata presiunii exercitata de Palatul Cotroceni; pentru a-si impune vointa in ceea ce priveste masurile luate de Executiv, chiar si peste capul lui Gabriel Oprea.
In consecinta, singura solutie este ramura de maslin. Pe care i-o intinde, curtenitor, lui Klaus Iohannis.
Articol publicat pe corectnews.ro
