M-am întrebat de multe ori, care ar fi numărul optim de parlamentari pe care ar trebui să-i aibă un judeţ ca Vâlcea. Pentru cei care nu ştiu, la această oră avem nu mai puţin de 12 (doisprezece) senatori şi deputaţi. Dintre ei, cel puţin jumătate sunt anonimi, sau aproape necunoscuţi. Din cealaltă jumătate, vreo trei freacă menta, mimând munca în folosul cetăţeanului. Aşadar, mai rămân 25%, care, din când în când, dau impresia că mişcă ceva. În realitate, nici unul nu a făcut mare lucru pentru judeţ. Marile probleme ale Vâlcii stau în continuare nerezolvate şi sunt şanse minime să se petreacă ceva pozitiv până când mandatele „aleşilor” se vor încheia pe cale naturală, adică în toamna anului viitor. Oltchim este pe butuci, autostrada trece şi nu trece prin Vâlcea (dar în nici un caz prin Râmnic), CET are probleme grave, iar preluarea minelor de la Berbeşti de operatorul de termoficare stă la mâna
Fondului Proprietatea. Locurile de muncă sunt minunate, dar lipsesc cu desăvârşire, investiţiile străine întârzie să apară, veniturile populaţiei sunt printre cele mai scăzute din întreaga ţară, iar firmele au probleme reale în a-şi asigura finanţarea necesară subzistenţei.
Atunci, se pune întrebarea: de ce are Vâlcea 12 oameni în Parlament? Sigur, pentru ei este perfect: leafă de boier, maşină la scară, privilegii cât cuprinde. Dar care este avantajul pentru cei care au votat în 2012, ei cu ce se aleg din toată povestea? Mi se va spune, cu siguranţă, că parlamentarii au ca obiect al muncii elaborarea şi votarea legilor, nu rezolvarea problemelor din judeţ. Măcar dacă ar face nişte legi care să nu mai poată fi interpretate de orice avocăţel cu o brumă de şcoală la activ. Dacă arunci o privire peste actele normative votate în Parlament în ultimii doi ani, constaţi că majoritatea nu au legătură cu interesele cetăţenilor. Multă maculatură şi puţină substanţă. Atunci, explicaţia cu făcutul legilor nu mai este valabilă. Parlamentarii votează de cele mai multe ori aşa cum le dictează liderii de grup. Adică, pentru a-l cita pe deputatul liberal Traian Dobrinescu, „ca vacile”.
Dacă aveam nevoie de nişte vaci la Palatul Parlamentului, ar fi bine să trimiteam măcar unele elveţiene, măcar acelea produc ceva.
De câţiva dintre parlamentarii vâlceni nu a auzit nimeni, poate doar vecinii lor de bloc, mai ales că unii s-au cam rătăcit, prin câte grupuri parlamentare s-au perindat până acum. Probabil că nici măcar alegătorii din colegiile unde au fost aleşi nu au auzit de numele lor. Nu ne obosim să-i nominalizăm, pentru că, cel mai probabil, nu vor mai avea şansa de a intra într-o competiţie electorală pe care să o şi câştige. Există, însă, şi unii care reprezintă ditamai partidele, dar care nu sunt decât nişte anonimi, din punctul de vedere al imaginii politice. Adrănel Cotescu, senator PNL, sau Traian Dobrinescu sunt exemple elocvente, acestea nelimitându-se doar la PNL. În fiind, toate partidele au „uscăturile” lor. Dacă întrebi o sută de inşi pe stradă cine este domnul Adrănel, pun pariu că nu ştiu zece, iar restul de 90 vor avea impresia că îi iei peste picior. Cât despre lucruri concrete făcute pentru
Vâlcea, noi n-am auzit.
Care este soluţia? În principiu, este una singură: reducerea numărului senatorilor şi deputaţilor. Vâlcea nu ar avea nevoie decât de vreo 4-5 parlamentari, pentru a funcţiona ca în prezent. Legile ar putea fi lejer votate de o armată de frecători de mentă cu 50% mai mică decât acum şi, garantez, nu s-ar schimba nimic, nici în bine, nici în rău. Problema este cine va fi de acord să voteze o astfel de reducere drastică. Nu-i prea văd pe cei care sunt acum în Parlament să ridice mâna pentru a-şi tăia singuri creanga de sub picioare. Cei mai mulţi nu au alt interes decât să mai prindă un mandat, pentru ca statul român, în nemărginita lui generozitate, să le acorde pensia specială, o altă aberaţie, care a transformat un mandat de senator sau deputat într-un trofeu râvnit de toţi doritorii de sinecuri pe viaţă. De aceea, cred că soluţia ar trebui să vină din altă parte. Poate ar fi timpul ca românii să fie
întrebaţi, prin intermediul unui referendum, dacă mai vor să ţină pe banii lor un asemenea efectiv de trântori. Garantez că reducerea numărului de parlamentari va fi votată de cel puţin 70% din electorat. Rămâne doar de văzut dacă cineva are interesul să afle vreodată acest lucru. Teoretic, ar trebui să fie posibil un asemenea referendum, în condiţiile în care chiar şi preşedintele ţării poate fi suspendat în urma unui asemenea demers popular.
