Dupǎ 1989, toți am avut încredere în clasa politicǎ şi în instituțiile statului (pe care îl numim”de drept”). Imaginea acestei clase politice însa s-a degradat; la început de la un regim la altul, mai apoi, de la o zi la alta. Eu nu cred cǎ oamenii politici au învǎțat cu adevǎrat ce au de fǎcut. Eu cred cǎ startul a fost prost. Dacǎ un politician din Romȃnia greşea, cine putea sau ştia sǎ-l corecteze? Cine ştia cu adevǎrat cum trebuie sǎ fie un politician romȃn dupǎ 1989 şi, mai ales, cȃți au vrut sǎ învețe? Mult prea puțini politicieni adevȃrați şi mult prea puțini cei care sǎ-şi doreascȃ sǎ-i mosteneascǎ. Şi, ca în orice alt domeniu, s-a mers pe ideea cǎ aceastǎ “meserie” se furǎ. Cu totul greşit. Astǎzi se deconteazǎ aceastǎ superficialitate. Nu pun la îndoialǎ pregǎtirea profesionalǎ a celor care au intrat în politicǎ, ci a pregǎtirii lor politice care ar fi trebuit sǎ urmeze. Şi asta, pentru cǎ sunt autosuficienți şi, cei mai multi, cred greşit cǎ ajunşi în Parlament sau în diferite funcții publice misiunea lor s-a sfȃrşit. Cȃți dintre ei înteleg cǎ misiunea lor abia începe?
Au ieşit oamenii în stradǎ ca sǎ schimbe clasa politicǎ. “Cu cine?” au fost întrebați. Şi singurul rǎspuns a fost “Cu alții”.
Din punct de vedere politic, Romȃnia e complet dezorientatǎ. Eu sunt scepticǎ. Nu cred cǎ dupǎ toate nenorocirile din ultima perioadǎ, politicienii au învațat ceva. Şi mai grav, ca şi cei de dupǎ 1989, nici nu vor sǎ învețe. Şi nici nu cred cǎ sunt nemulțumiți de ei. Nu s-a schimbat nimic în discursurile lor fǎrǎ conținut şi, trist, fǎrǎ vlagǎ, fǎrǎ crez, fǎrǎ forțǎ. Cȃți lasǎ capul în pǎmȃnat în fața propriului electorat şi cȃți recunosc cu adevǎrat cǎ sunt ineficienți? Deci, pe cine sǎ urmezi sau sǎ alegi? Cine poate fi “alții”? Şi totuşi, noi va trebui sǎ votǎm… clasa politicǎ. Ei nu ştiu cu adevǎrat cum trebuie sǎ fie un om politic, dar nici noi nu ştim cum vrem sǎ fie omul politic pe care sǎ-l alegem sǎ ne reprezinte. Ştiu, rǎspunsul este “mai bun”. Şi dacǎ nu e unul “mai bun” noi tot votǎm, pentru cǎ avem conştiințǎ şi spunem “e datoria noastrǎ”, chiar dacǎ…
Curȃnd va fi 22 Decembrie 2015. Şi ne uitǎm în urmǎ, de-a lungul celor 26 de ani de democrație. Sǎ nu o facem? Sǎ privim doar înainte? Dar noi nu cǎutǎm luminița. Poporul romȃn întotdeauna a vǎzut luminița. Poporul romȃn cautǎ politicieni care sǎ îl însoțeascǎ şi sǎ îl apere în drumul lui spre ea…
Clasa politicǎ, între a fi sau a nu fi
143