714
Numărul cazuri noi de COVID-19 a crescut în România pentru a doua săptămână consecutiv. Cercetătorul Octavian Jurma spune că aceasta este confirmarea că a debutat și în România al doilea val endemic din acest an (sau valul 8 al pandemiei).
Despre noul val pandemic și Long COVID
„Aplaud faptul că televiziunile și presa încep să acorde atenție acestui subiect pe care autoritățile se străduiesc din greu să îl ignore. Fără presiune publică nu se mai întâmplă nimic în România lucrului bine făcut”, consideră Jurma.
Acesta evidențiază, într-o postare pe Facebook faptul că alte state sunt preocupate de tratament și efecte pe termen lung, în timp ce la noi nicio autoritate nu reacționează, nu ia măsuri.
„Așa cum se vede și din știrea preluată de pe CNBC, pe lângă programul RECOVER de peste 1 miliard de dolari inițiat în 2021, SUA investighează activ dacă antiviralul Paxlovid poate reduce simptomatologia Long COVID. Evident, la noi Long COVID nu există, după cum nu există nici Paxlovid. La noi totul este bine.
Urmeaza un rezumat al unui articol mai amplu pe care il pregatesc pentru Republica.
–––––
Conform OMS, Long COVID este definit prin:
- continuarea simptomelor sau apariția de noi simptome la 3 luni
- care durează cel puțin 2 luni și
- nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ
Până acum, peste 200 de simptome sunt incluse în sindromul PASC/Long COVID, ceea ce ne oferă o imagine asupra complexității problemei cu care ne confruntăm după ce am trecut prin „doar o gripă”.
În România, Long COVID este încă un subiect tabu, așa încât medicii din România pot încadra boala doar la Sindrom Postural Ortostatic Tahicardic (POTS, cod ICD-10 G90.A)* care apare în aproape 50% din cazurile de Long COVID.
Dacă nu este oprit la poarta de intrare (plamân, tub digestiv), virusul va invada diferitele sisteme fie prin proximitate în cazul sistemului nervos (prin neuronii olfactivi care asigură mirosul) și cardio-vascular (cauzele cardiovasculare sunt a doua cauză de deces după cele respiratorii în COVID-19), fie pe cale sanguină către organele care exprimă receptori ACE-2 (adică aproape toate organele noastre, inclusiv cele reproductive).
Există deja definite mai multe tipuri de Long COVID in funcție de organul afectat predominant (respirator, cardiovascular, neuronal, etc). Din păcate, aceste tipuri nu sunt exclusive și pot coexista la aceeași persoană, ceea ce complică și mai mult definiția de caz.
Cel mai important simptom este oboseala cronică, debilitantă, care face ca până și sarcinile elementare să devină un efort epuizant. Tulburările de inimă, neurologice și metabolice sunt la rândul lor frecvente. E important să înțelegi că dacă ești permanent obosit și vezi că ți s-a înrăutățit starea generală, dacă mergi la medic pentru că nu te simți bine dar medicii nu îți găsesc nimic specific, e posibil să ai Long COVID.
Long COVID nu e o boală trivială. Mulți dintre cei care suferă de Long COVID își pierd locul de muncă sau nu pot reveni la muncă. Reuters raportează că Long COVID a scos aproximativ 4.5 milioane persoane din câmpul muncii în SUA, adică 2.4% din forța de muncă.
Tot în acest raport se menționează că un studiu american arată că Long COVID reduce în medie cu 20% starea de sănătate generală a pacientului – un impact similar cu surzenia totală sau un traumatism cranian.
Alte studii arată că oboseala și debilitarea din Long COVID pot fi mai severe decât cea din stadii avansate de cancer.
Aceste date vin să ne spună că, deși riscul de deces este mult scăzut, boala COVID-19 este încă departe de a fi o „banală răceală”.
–––––
Din păcate, indiferența guvernului față de această gravă problemă de sănătate publică ne lasă fără unelte elementare de diagnostic și acești oameni vor continua să creadă că suferința lor este imaginară, iar medicii vor continua să bâjbâie printre atâtea simptome aparent contradictorii.
Chiar dacă nu există încă un tratament pentru Long COVID (motiv în plus să evităm infectarea și să continuăm programul de vaccinare), simptomele pot fi ameliorate prin terapie recuperatorie și, foarte important, pacienții pot fi sfătuiți să nu facă lucruri care să le agraveze situația (ex: efort intens în următoarele 6 luni după COVID-19).
Ar fi bine să avem Paxlovid, care administrat în primele 5 zile după debutul simptomelor reduce cu până la 50% riscul de Long COVID, dar România continuă să rămână după mai bine de un an singura țară din UE care refuză accesul pacienților la Paxlovid.
Având în vedere că Long COVID afectează și copiii, nu pot să îmi imaginez ce raționament poate sta la baza refuzului Ministerului Sănătății de a permite românilor accesul la Paxlovid, dar cu siguranță motivația e strict legată de politica de partid.
Mai toate țările civilizate au programe de monitorizare, cercetare și asistență medicală pentru Long COVID, care nu este doar o gravă problemă medicală, ci și una economică.
Implicarea Ministerului Sănătății este importantă și pentru a compensa costurile asociate cu tratamentul și recuperarea sau, în multe cazuri, cu recunoașterea unui grad de handicap temporar sau permanent, cum se întâmplă deja în alte țari.
Nu sunt clinician și de aceea aștept și eu să apară astfel de centre și în România către care să îi pot îndruma pe cei care apelează la mine pentru un ajutor pe care doar Ministerul Sănătății îl poate oferi.
Dacă cunoașteți astfel de medici sau centre care se ocupă de Long COVID, vă rog să le adăugați în comentarii ca să poată fi cunoscute.
======
*Note: Sindromul postural ortostatic tahicardic (POTS) este o afecțiune medicală caracterizată de o creștere rapidă a ritmului cardiac (tahicardie) și a tensiunii arteriale atunci când o persoană se ridică în picioare. Acest lucru poate duce la simptome precum amețeli, leșin, vedere încețoșată, palpitații, dureri de cap, oboseală și dificultăți de respirație.”, scrie cercetătorul pe pagina sa de socializare.
