Chiar şi cei mai fanatici susţinători ai intrării la guvernare a PNL au lăsat-o jos în ultimele săptămâni, după ce a devenit din ce în ce mai clar, chiar şi pentru cel mai slab la adunări şi scăderi din partid, că majoritatea parlamentară de dreapta este, deocamdată, doar o himeră. Din ce în ce mai mulţi însetaţi de putere au lăsat ciocurile mici, înţelegând, cu tristeţe în suflete, că trebuie să mai aştepte ceva vreme în picioare, în spatele scaunelor pline cu pesedişti, care de-abia sunt la desert, în jurul mesei îmbelşugate. S-au agitat o vreme pe la uşile banchetului, deranjându-i pe meseni, iar, într-un târziu, au ajuns şi în sala mirosind a merinde gustoase, în urma noului şef de sală Iohannis, însă au constatat că mai au de aşteptat până se termină tura. Pesediştii au închiriat restaurantul până în 2016 şi nu au nici cel mai mic gând să plece mai devreme acasă. Chiar dacă le-au mai
căzut dintre meseni pe sub mese, doborâţi de DNA, oamenii nu-şi fac probleme. Se fac că nu aud strigătele necuviincioase ale celorlalţi şi că nu le aud ghiorţăiturile de maţe.
Între timp, pe fondul dezumflării gogoşii formării unei noi majorităţi parlamentare, a scăzut şi intensitatea negocierilor dintre cei doi lideri ai PNL cu parlamentarii PLR, UNPR sau ai minorităţilor parlamentare. Vasile Blaga, spre exemplu, a înţeles că nu are sens să forţeze lucrurile până când nu are la dispoziţie nişte cifre clare şi, mai ales, nişte semnale că procurorii nu au pus definitiv geana pe el. Vă amintiţi, acum câtva timp s-a consumat un episod tenebros în Parlament, în fapt o simplă discuţie între Vasile Blaga şi deputatul PLR Romeo Rădulescu, ca multe altele, în vederea înscrierii acestuia în PNL. Romeo Rădulescu a cerut, în schimbul votului său în favoarea noii majorităţi, preşedinţia filialei municipale a PDL. Aparent, Blaga a zis da, pentru că nu-l durea gura. Aprobarea i-a scos, însă, din sărite pe foştii colegi ai lui Rădulescu din PDL Vâlcea, care au spus că nici nu vor să audă
de aşa ceva. Ei bine, nimic nu s-a mai întâmplat de atunci. Rădulescu a rămas în stand-by, preşedinte al filialei Vâlcea a PLR, aşteptând un semnal ceva mai clar. Până când liberalii se hotărăsc să se ridice din genunchi,unde îşi tociseră pantalonii uitându-se pe gaura cheii, la mesenii din sala de bal, Romeo Rădulescu va rămâne, pe termen nedefinit, în fruntea PLR Vâlcea, cu bagajele în mâini, uitându-se în zare, după trenul liberal. PLR este nevasta de-a doua, cam urâtă, pitică şi ştirbă, pe care a luat-o la un moment dat, de nevoie, având crezul liberal în gând. Deocamdată, nici n-o poate părăsi, dar nici nu-i vine să se culce cu ea pentru a face copii. Pentru orice eventualitate, după colţul gării s-a pitit Ion Nicolae, care de-abia aşteaptă să-l vadă pe Romeo Rădulescu plecat, pentru a-i lua nevasta, chiar şi aşa, puţin terfelită. El a plăcut-o sincer de la început, iar, cu prima ocazie, îi
va dovedi loialitatea.
Cu alte cuvinte, revenirea fiului rătăcitor nu a fost până acum decât o piatră aruncată într-o baltă plină cu mormoloci care s-au pus pe urlat imediat ce au simţit că li se pune un junghi în coaste. Dar a trecut şi asta, iar lucrurile s-au liniştit, mormolocii îşi pot vedea în continuare de colţişorul lor de baltă, dar fără să poată ajunge la lacul albastru din vecini. Parcă niciodată Bulacu, Vîlcu şi Crăciunescu nu au mai avut sentimentul ăsta plăcut, de opoziţie. Mai bine aici, decât la putere cu fiul rătăcitor.
