Președintele Klaus Iohannis a solicitat reexaminarea Legii prin care se aduc mai multe modificări și completări Codului silvic. Iohannis apreciază că „intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei și să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”.
Codul silvic a fost motiv de ceartă între PNL și PSD încă de când erau împreună în USL. După pelcarea din USL; succesoarea Luciei Varga la șefia ministerului Pădurilor și apelor a adus mai multe modificări la Codul Silvic, criticate dur de PNL.
Care sunt argumentele invocate de Klaus Iohannis, conform Hotnews:
1. Art. I pct. 9-15 din legea transmisa spre promulgare, respectiv modificarea art. 10-13 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic reglementeaza posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate. Consideram ca, pentru incredintarea acestor servicii, trebuie prevazuta o procedura de selectie deschisa, transparenta si neconditionata. In caz contrar, respectiva masura poate institui un avantaj in favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat.
2. Art. I pct. 29 din legea transmisa spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. (11), instituie obligativitatea intocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha. Aceasta reglementare se constituie intr-o premisa a unei masuri legislative discriminatorii intre diferite categorii de proprietari. Totodata, aplicarea acestei dispozitii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii padurilor, ar putea antrena accelerarea taierii padurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuitatii, eficacitatii functionarii si conservarii padurilor.
3. Art. I pct. 48 din legea transmisa spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, reglementeaza conditiile si situatiile in care este posibila scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier national, prin derogare de la regimul general. Prin faptul ca sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil in cazul scoaterii definitive a unor suprafete din fondul forestier national apreciem ca se confera un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de retele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice si/sau educationale), avantaj ce ar putea sa intre in sfera notiunii de ajutor de stat.
4. Art. I pct.72 din legea transmisa spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementari privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica poate conduce la ideea crearii unui mediu neconcurential.
„Apreciem ca dispozitiile art. 60 alin. (5) lit. f) si g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achizitia sau procesarea de masa lemnoasa din fondul forestier national si dreptul de preemptiune pentru producatorii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa – sunt de natura sa aduca atingere principiilor libertatii economice si contractuale, ca fundamente esentiale ale economiei de piata. Introducerea unei limitari arbitrare in activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii si avantaje pentru altii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurential si ar putea atrage posibilitatea de a fi invocata incalcarea obligatiilor asumate de statul roman in calitate de stat membru al Uniunii Europene”, se arată în cererea de reexaminare semnată de președinte.
De asemenea, Klaus Iohannis atrage atenția că „regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica, ce va fi aprobat prin hotarare a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisa la promulgare, ar trebui sa fie elaborat cu avizul autoritatii de concurenta”, mai scrie sursa citată.