Mai puțin pe farfurii, și altfel. Creșterea prețurilor zguduie comportamentul alimentar al francezilor. Timp de aproape doi ani, inflația a revenit brutal în Franța. Mai întâi a fost energia, iar ulterior s-a răspândit la produsele alimentare. Între ultimul trimestru al anului 2021 și al doilea trimestru al anului 2023, prețurile de pe rafturi au crescut cu 18,4%, potrivit INSEE, scrie Les Echos.
Iar gospodăriile au răspuns. Și în această perioadă de optsprezece luni, cheltuielile lor cu alimentele au crescut cu doar 4,2% . Un studiu publicat la sfârșitul lunii iulie arată că o treime dintre francezi spun acum că își limitează achizițiile de alimente și alte produse esențiale.
„Coșurile sunt mai mici, cumpărăturile se fac zilnic, în detrimentul coșurilor mari de cumpărături săptămânale”, spune studiul.
Nu a mai fost văzut din 1980
Între ultimul trimestru al anului 2021 și al doilea trimestru al anului 2023, achizițiile de alimente franceze au scăzut cu 11,4% în volum, potrivit INSEE, știind că acest indicator combină două concepte distincte: cantitățile achiziționate și gama de produse selectate. „Această scădere a consumului de alimente nu are precedent în datele compilate de INSEE din 1980”, a declarat François Geerolf, economist la Observatorul francez al condițiilor economice (OFCE).
Vânzările noastre au scăzut brusc în volum la începutul și la începutul lunii.
Șeful unui gigant de supermarketuri
„Vânzările noastre scad brusc în volum la începutul și la sfârșitul lunii, semn că francezii strâng cureaua în timp ce așteaptă ziua de salariu. Există gospodării care sar peste tot mai multe mese”, analizează șeful unui gigant al distribuției mari.
Forțate să-și regândească bugetul, gospodăriile au cumpărat din ce în ce mai puțin. De asemenea, și-au schimbat obiceiurile de consum: nivelul ridicat al prețurilor i-a determinat să treacă la produse mai ieftine, la promoții – sau să treacă la mărci mai ieftine, pe care nu le frecventau neapărat înainte. Mai mult de 16% dintre consumatori preferă achizițiile locale pentru a limita utilizarea vehiculului lor, potrivit Nielsen.
Pentru sociologul Julien Damon, clasele de mijloc au fost cele mai afectate de „acest șoc”, deoarece ele sunt cele care „sunt forțate să-și schimbe obiceiurile de consum”, a explicat el în luna mai a anului trecut într-un interviu acordat „Echos”.
Insecuritatea alimentară
Într-un sondaj Ifop din iunie anul trecut, mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) au declarat că au renunțat să cumpere un produs alimentar „des” sau „din când în când”, inclusiv CSP+. 28% au raportat chiar că sar peste o masă în mod regulat.
„Prețurile altor elemente de cheltuieli – gaz, electricitate, combustibil, transport – au crescut, de asemenea, brusc”, explică Thomas Laurent, șeful diviziei de conturi trimestriale la INSEE.
Implementarea dificilă a politicilor publice
Guvernul monitorizează subiectul, dar soluțiile pentru limitarea inflației alimentelor nu sunt evidente. În fața inflației, există o „eterogenitate foarte mare” chiar și în cadrul grupurilor de venituri, grupelor de vârstă și locurilor de reședință, reamintește un studiu recent al Consiliului de Analiză Economică (CAE), o organizație atașată lui Matignon. Acest lucru face dificilă punerea în aplicare a politicilor publice.
Promisă de nenumărate ori, crearea la nivel național a unui tichet de masă pentru cei mai săraci a fost abandonată și înlocuită cu lansarea unui experiment la nivel local anul viitor.
În plus, crearea unui coș antiinflaționist comun tuturor distribuitorilor imaginați de executiv a eșuat, de asemenea. „Din iulie, pe o serie de referințe și produse, prețurile vor scădea”, a promis Bruno Le Maire, ministrul economiei.
În iulie, etichetele au arătat încă un salt de 12,6% față de anul precedent, potrivit INSEE. Încurajator, însă, pentru a patra lună consecutiv, ritmul creșterii tarifelor pe rafturi a încetinit. Puțină consolare pentru consumator.
