196
Domnilor (doamnelor),
care aţi manifestat interes real pentru destinul României (implicîndu-vă în lupta pentru emanciparea ei),
sau care care v-aţi complăcut în posturi civice convenabile (personalităţi, înţelepţi ai cetăţii, călăuze ale românilor, activişti civici, luptători pentru drepturile omului, dizidenţi anticomunişti, lideri ai rezistenţei antifeseniste, semnatari ai unor apeluri sau proteste colective, monopolizatori ai spaţiului public, profitori ai afacerii anticomuniste etc.),
nu aţi semnat încă Petiţia propusă de mine pentru abrogarea legii 217/2015, ca neconstituţională, nedemocratică, antilibertară, antijustiţiară şi antinaţională:
Dacă mai existaţi, de ce tăceţi acum, cînd noua formă a OUG 31/2002 (şi mai abuzivă şi inoportună decît cea dinainte), adoptată la comanda unor forţe lucrînd contra intereselor naţiunii şi adevărului, sugrumă libertatea de opinie, protejînd autorii genocidului comunist şi lovind din nou victimele lor? Sînteţi de acord cu legea pe care o contest? Vi se pare inutilă această formă de manifestare a revoltei? Vă e frică? Redevine periculoasă „disidenţa” faţă de puternicii zilei? Vă poate costa cine ştie ce cariere, sinecuri, burse, postamente, contracte, oportunităţi ? Sau v-aţi re-educat în spiritul corectitudinii politice, căreia i-aţi devenit „vector de opinie”? Sau- aţi renunţat între timp la implicarea publică, fără să o declaraţi explicit?
Poate că unii dintre dv. s-au pronunţat deja, în medii la care nu am avut acces, onorîndu-şi obligaţiile civice, sau o vor face în diverse contexte, de acum încolo. Nu sînteţi desigur obligaţi să răspundeţi provocării mele. Dar aţi da un exemplu tonifiant de unitate/solidaritate, combătînd intimidarea ce ne poate întoarce în 1989 (sau chiar în 1944)- dacă aţi semna şi dv. petiţia.
Dacă nu vă convine ceva din formularea ei sau nu consideraţi demersul ineficace, semnaţi ca să arătaţi că şi pentru dv. legea e nedreaptă şi neconstituţională. Sau, pronunţaţi-vă deschis în favoarea legii, ca să nu spuneţi mai tîrziu altceva, dacă raportul de forţe se răstoarnă. Sau dispăreţi discret de pe scena luptei pentru independenţa României şi demnităţii locuitorilor ei (de care depinde sistemic şi bunăstarea lor).
Nu vă acoperiţi cu arabescuri juridice. Dacă Avocatul Poporului consideră că nu are ce face, dacă Parlamentul nu reacţionează şi Curtea Constituţională recidivează în a nu recunoaşte neconstituţionalitatea OUG 31/2002 (actualizată de legea 217/2015) atunci iese şi mai tare în evidenţă tirania camuflată cu aparenţe democratice în care rămîne captiv poporul român, parazitat de mafia internă care s-a pus la dispoziţia unui jaf colonial.
Nu puteţi pretinde că nu înţelegeţi miza, că nu observaţi sensul provocării- dacă doriţi să fiţi lăsaţi pe socluri de intelectual. Dacă nu aţi studiat serios istoria contemporană, făceţi-o măcar acum sau încredeţi-vă în cei care au făcut-o obiectiv şi nu în cursurile (eventual scurte) ale Rollerilor de serviciu. Ştiţi bine că aproape tot ce s-a spus despre „fascişti” în România, de 70 de ani, este propagandă comunistă, întru justificarea tiraniei devastatoare instalate de ocupant (URSS). Poate nu aţi înţeles însă că şi ceilalţi Aliaţi, care au girat genocidul cu care s-a încheiat al doilea război mondial, au interes să ne închidă gura şi întunece minţile, ca să nu scoatem la iveală adevăruri dureroase, care pot zgudui din temelii axiologia (ideologia) politică mondială. Dacă pînă acum nu aţi sesizat efectul aservirii civismului postcomunist faţă de agenda noilor noştri stăpîni, modul în care ne-a fost băgată pe gît legea 217 ar trebui să vă trezească. Stăpînirea străină nu produce lumină, nici dacă vine de la Vest.
Nu ştiaţi? E timpul să aflaţi. Nu dezertaţi simulînd că nu înţelegeţi ce se întîmplă. Nu nostalgia faţă de legionari sau Ceauşescu e în joc acum, de fapt. Ci descurajarea sau încurajarea rezistenţei faţă de o dominaţie neocolonială care va secătui ţara de resurse, ucide autonomia României, transforma populaţia într-o turmă docilă de sclavi inconştienţi, sau chiar în carne de tun.
Nu vă deranjează/priveşte sau nu vă convine să vă pronunţaţi? Aşteptaţi să vedeţi cum se termină noua rundă din ciocnirea dintre imperii? Credeţi că puteţi continua jocul la toate capetele, luneca decurcăreţ şi chiar pretinde lauri, fără riscuri? Că veţi mai avea credibilitate, dacă tăceţi acum? Chiar şi după ce veţi recepţiona această provocare/ somaţie directă, personală, explicită? Veţi susţine că problema pe care v-am pus-o nu trebuie tranşată pentru că e ceva în neregulă cu mine?
Sau veţi trata acest mesaj ca o invitaţie la limpezirea apelor, ieşind la timp de pe lista tăcerii/ruşinii, reacţionînd onest şi demn, ca români şi ca oameni liberi. Şi mă voi pomeni că regăsesc pe lista semnatarilor petiţiei, aproape toţi destinatarii acestei scrisori deschise… Ceea ce, avînd în vedere capitalul de imagine de care încă vă bucuraţi, ar putea conta.
Ioan Roşca, 22 august 2015 (pentru cei ce nu ştiu cine le scrie:
