Miracolul naturii din inima orasului, in „pauza” de 7 luni. Delta Vacaresti, uitata intr-un sertar din minister

Ultimii ani au readus in lumina atentiei publice – si, implicit, in discursul politicienilor – Delta Vacaresti, asa cum este supranumita zona absolut spectaculoasa dezvoltata intre blocuri, intr-un cartier bucurestean. Lucrarile la Lacul Vacaresti, gandit ca parte a amenajarii raului Dambovita de catre regimul comunist, au inceput in 1986, dar au fost sistate dupa 1989. Ceea ce ar fi trebuit sa devina un element important din sistemul hidrologic de aparare a Bucurestiului impotriva inundatiilor s-a transformat, natural si neasteptat, intr-o delta miniaturala alimentata de izvoare subterane. Vegetatia diversificata, cele 94 de specii de pasari, serpii de apa, tritonii, vulpile, iepurii sau vidrele din „groapa Vacaresti” au impresionat presa de specialitate din intreaga lume, celebra revista National Geographic numarandu-se printre publicatiile care au dedicat o coperta fenomenului din sudul Capitalei.

La presiunea organizatiilor non-guvernamentale si jenati de reactiile omologilor din strainatate, stupefiati de potentialul neexploatat al zonei, demnitarii romani au mimat interesul pentru lacul – devenit delta – Vacaresti si, intr-un final, in iunie 2014, Guvernul condus de Victor Ponta a produs o ordonanta de urgenta care ar fi trebuit sa clarifice statutul zonei.

Public, Rovana Plumb, ministrul Mediului din epoca, a argumentat inca din 2013 necesitatea ca zona sa fie tranformata in parc national. A mai fost nevoie de inca un an si o un alt guvern Ponta pentru ca entuziasmul afisat de social-democrati sa fie transpus in lege. Pe 4 iunie 2014, impreuna cu noul ministru al Mediului, UDMR-istul Attila Korodi, premierul anunta trimfator publicarea in Monitorul Oficial a „ordonantei care rezolva situatia Lacului Vacaresti”.

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31 din 4 iunie 2014 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 reglementa modul in care institutiile politice puteau schimba statutul unei zone in functie de importanta acesteia. Actul normativ reprezenta, ne-au explicat demnitarii momentului, finalitatea dezbaterilor publice initiate Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice in martie 2014 asupra proiectului Lacul Văcărești si a declararii acestei zone ca parc natural.

Cu toate acestea, in cazul Lacului Vacaresti, Guvernul a tras – ca in multe alte spete similare – cu gloante oarbe. Pentru ca potrivit ordonantei „salvatoare”, art. 8, alin. 1, lit. b,  declararea zonelor naturale si instituirea regimului de arie naturală protejată se fac prin hotarare a Guvernului, pentru rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale, parcuri naturale, zone umede de importanta internationala, rezervatii ale biosferei, geoparcuri, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica.

Simplificat, Guvernul isi dadea singur dreptul de a declara zona parc national, dupa obtinerea mai multor avize necesare. In prezent, la mai mult de jumatate de an de la adoptarea documentului care da mana libera Executivului sa protejeze singura „delta urbana” a Romaniei – un unicat european, de altfel – Lacul Vacaresti continua sa supravietuiasca aproape in clandestinitate.

Cum Academia Romana a avizat intreaga documentatie privind transformarea lacului in zona protejata inca din 3 iunie 2013, iar Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat ca suprafata de 183 de hectare a Lacului Vacaresti sa poate fi declarata de Guvern parc national de la finele lunii aprilie a anului precedent, dupa publicarea OUG 31/4 iunie 2014, viitorul Deltei Bucurestiului asteapta sa fie decis la Palatul Victoria. Asteapta de 7 luni. Si inca numaram.