Știu, sigur, cine NU va câștiga alegerile prezidențiale

Nu sunt și nu râvnesc să am aptitudinile mamei Omida, așa că, onomastic discutând, nu știu să indic numele și prenumele dintr-un buletin doctrinar de identitate al câștigătorului alegerilor prezidențiale. O gramădă de politicieni, o droaie de analiști, simbriași ai banilor guvernamentali, îl indică pe Victor Ponta. Așa o fi. La câtă mișcare de încălcări – bani dați de-a dura spre flămânzii care vor flămânzi și mai tare mâine, hotărâri abuzive de guvern cum e cea cu transferarea în bloc a primarilor și consilierilor, aleși sub o sigla politică, la partidul de la putere și altele – drumul e netezit, iar la capătul lui, pe un traseu de covor roșu cu picățele, se va sui în urale Ponta. Alții spun că dreapta, care până una alta numai un bloc de opțiuni nu e, făcută țăndări de Traian Băsescu în primul rând și apoi de alții din interiorul ei, Crin Antonescu, Călin Popescu Tăriceanu, ambii jucând prost pe mâna lui Victor Ponta, fraieriți și duși cu preșul, va da candidatul câștigător. Ei aduc argumentul înfrângerii lui Năstase și apoi pe acela al raderii, tot la mustață, a lui Mircea Geoană. Așa o fi. Numai că PSD de atunci juca încă democratic sau păstra măcar aparențele. Acum nici măcar aparențele nu mai sunt. Iar candidatul ”dreptei” de atunci era un șnapan care ieșea din orice încercuire, vorbesc de un tip care, așa cum el însuși a recunoscut, a incendiat 36 de vapoare într-un port franțuzesc și a ieșit basma curată. Nu-i un fleac. Îți trebuie geniu diabolic pentru asta. Vânzarea flotei românești devenită merit patriotic nu mă mai miră, știind marile resurse de imbecilitate de care dispunem, în țarcul național doldora de inși buni de căsăpit la portofel. E neamțul, cel mai bine plasat în sondaje după Ponta, un pericol de acest gen? Nu. Cu toate relele care-i sunt puse în cârcă, îl văd mai degrabă un om onest. Ori în lumea noastră de azi, onestitatea nu e la preț.

Cine mai joacă hora pe eliminate a prezidențialelor? Udrea, Dan Diaconescu, Brânză, Vadim Tudor, Tăriceanu, Hunor, toți politicieni care au mai mâncat la masa cu bucate a politichiei. Elena Udrea se laudă că, în virginitatea ei doctrinară, va inventa un partid pur, al neîntinaților și cheamă lângă Funeriu și Boc lumea jună, nestrâmbată de apucături și de apucat. Tatăl religios al acestor puri e Traian Băsescu. Te apucă râsul, dacă nu plânsul. Toți, absolut toți care candidează, au băut din otrava cu putreziciuni a politicii dâmbovițene. Toți, inclusiv cel dat câștigător, au mai fost ceva, miniștri, șefi de ceva politic, de numele lor atârnă bănuieli de corupție și chiar dovezi de mizerii făptuite. Deci, indiferent cine va câștiga, nu va câștiga mult clamata schimbare. Schimbarea ar fi să câștige, în sfârșit, poporul. Nu, poporul nu va câștiga. El e sortit să rămână perdant, iar viteza cu care ne îndreptăm spre partidul unic, din nou după 25 de ani, îmi arată prăpastia spre care aleargă o mașină fără volan și fără frâne, orientată însă din umbră spre hău.

NR Articol aparut pe ampress.ro