Analiza Expres Magazin | Partidul din Prahova si „anonimii” transformati artificial in vedete de televiziune

Partidul condus de fostul lider liberal Calin Popescu Tariceanu reprezinta unul dintre cele mai elocvente exemple ale experimentelor politice marca PSD. Pentru a dilua opozitia liberala, puterea socialista a investit in infiintarea unui nou partid artificial, compus din fostii penelisti apropiati premierului Victor Ponta si din cativa parlamentari de conjuctura, a caror prezenta in legislativ se datoreaza exclusiv siglei USL sub care au candidat.

Pentru Calin Popescu Tariceanu preluarea conducerii Partidului National al Mediului si redenumirea sa ca Partidul Liberal Reformator a reprezentat ocazia – poate ultima – a erijarii in presedinte de partid, insa decizia a insemnat, simultan, si transformarea ireversibila in politician-satelit al Partidului Social Democrat, dupa modelul lui Gabriel Oprea si Daniel Constantin.

Cu toate acestea, dincolo de fostii ministri PNL din Guvernul Ponta, Radu Stroe, Daniel Chitoiu, Andrei Gerea sau Daniel Barbu, aparitia – inca neomologata legal – a Partidului Liberal Reformator a presupus si promovarea unor fosti membri din esalonul doi – sau chiar trei – al Partidului National Liberal.

Un rol cu totul aparte in „fondarea” gruparii Tariceanu a fost jucat de un judet in care Partidul Social Democrat detine atat monopolul politic, cat si pe cel economic, si in care tipologia „baronului local” e cel mai bine reprezentata: Prahova. Cu o singura exceptie, aceea a liderului filialei, parlamentarii alesi din partea Partidului National Liberal – majoritatea aflati la primul mandat – au ales sa ramana racordati la Putere, aderand la grupul parlamentar al PC. In plus, acelasi judet controlat de baronul „penal” Mircea Cosma si extensia sa parlamentara – fiul Vlad – a dat morganaticului Partid Liberal Reformator primul lider interimar, pe deputatul Gratiela Leocadia Gavrilescu, fostul viceprimar de Ploiesti care si-a inceput cariera politica in Partidul Umanist Roman.

Fara filiale teritoriale, fara functii semnificative in stat – cu exceptia sefiei Senatului cedata de PSD lui Calin Popescu Tariceanu – si, cel mai important, fara personalitati politice notabile exceptand ex-ministri asociati premierului Ponta, Partidul Liberal Reformator nu putea mima o existenta reala nici macar in plan mediatic. Acesta este si motivul pentru care – in mod subit – pe ecranele unor televiziuni apropiate editorial Guvernului Ponta si-au facut aparitia politicieni cvasi-anonimi, precum Nicolae Alexandri, Virgil Guran sau Bogdan Nica.

Primul, un membru PNL cu vechime, nemultumit in plan personal de marginalizarea sa in partid, al doilea, un absolvent al Scolii de ofiteri de la Sibiu, remarcat de presa doar prin sustinerea pe care o acorda social-democratilor inca din vremea in care mai functiona, fie si formal, in PNL-ul trecut in Opozitie. Cat despre cel de-al treilea, Bogdan Nica, se stie doar ca a fost prima „victima” a ruperii USL: primul penelist inlaturat de Ponta de la sefia unei institutii publice, ANPC. Reapropierea de social-democrati via Tariceanu se explica, sustin sursele noastre, de o ambitie politica mai veche a fostului sef ANPC, proprietar de afaceri in domeniul medical, aceea de a fi numit secretar de stat in Ministerul Sanatatii. Un ideal care s-ar putea materializa, prin intrarea la guvernare a lui Tariceanu.

Iata doar trei exemple, cele mai vizibile, ale unor fosti membri PNL, deveniti „vedete” de televiziune in urma infiintarii PLR. Alaturi de PSD, care-si poate inscrie si un partid autoproclamat liberal in panoplia anexelor politice, „anonimii” domnului Tariceanu sunt, de facto, singurii beneficiari ai aparitiei liberalilor-reformatori.

Si, deloc suprinzator, toti cei trei mai sus mentionati sunt politicieni prahoveni.