Tragedia de la Maternitatea Giuleşti este ultima dintr-un şir lung de probleme cu care se confruntă sistemul sanitar românesc.
Spitalele nu au bani de salarii, de medicamente, materiale sanitare sau utilităţi. Pacienţii stau în frig sau caniculă, câte doi în pat, în condiţii greu de imaginat. Cazurile legate de infecţiile intraspitaliceşti sunt din ce în ce mai numeroase, ultimul fiind cel al primsolistei de la Operetă, Amelia Antoniu, care a fost la un pas de moarte.
Ca să nu fie victimele sistemului pe care îl subfinanţează, politicienii se tratează în străinătate.
Pe acest fond de indiferenţă şi subfinanţare, medicii pleacă din România. O statistică a ministerului arăta că, în ultimii trei ani, peste 8.300 de medici au plecat să muncească în străinătate. Iar numărul acestora este în continuă creştere.
În faţa tragediei de la Maternitatea Giuleşti, dincolo de compasiune, trebuie să avem soluţii. www.spunesitu.ro prezintă 7 soluţii pentru reforma radicală a sistemului de sănătate. Tu ce crezi că trebuie făcut?
7 soluţii pentru reforma radicală a sistemului de sănătate
1. Producătorilor privaţi de servicii medicale (spitale, clinici sau ambulanţe private) trebuie să li se permită încheierea de contracte cu sistemul asigurărilor de stat. Astfel, cu asigurările medicale obligatorii, românii vor avea libertatea de a alege între producătorii publici şi producătorii privaţi de servicii medicale. Astfel, orice persoană ce dispune de asigurări medicale de stat poate alege să se trateze în clinici sau spitale private. În acest fel, se încurajează concurenţa în sistemul sanitar, iar pentru pacient înseamnă mai multă promptitudine, competenţă şi responsabilitate.
2. Românii trebuie să aibă libertatea de a renunţa la asigurarile medicale de stat în favoarea unora private. Doar atunci când asigurările medicale de stat vor înceta să mai fie obligatorii, vom putem spune cu adevărat că forţa concurenţei va reforma sistemul sanitar.
Asigurările private de sănătate le vor permite oamenilor să negocieze liber cu societăţile de asigurare ratele ce trebuie plătite şi serviciile de sănătate oferite.
În acelaşi timp, se va negocia cu patronatul şi nivelul contribuţiilor, adică procentul din salariu care poate fi acordat pentru serviciile de sănătate, cu excepţia unui nivel minim stabilit prin lege, care să asigure accesul la serviciile de bază. În România, peste 350.000 de oameni beneficiază deja de avantajele serviciilor private de sănătate. Totuşi, ei plătesc inutil taxe paralele. Medicamentele sunt atât de scumpe din cauza faptului că există o listă scurtă de privilegiaţi în importul şi distribuirea lor.
Atunci când asigurările medicale de stat vor înceta să mai fie obligatorii, şi când vor exista şi oferte alternative, putem spune cu adevărat că forţa concurenţei va reforma sistemul sanitar, potrivit exigenţelor pacienţilor, care devin astfel acţionarii, adevăraţii patroni ai sistemului de sănătate.
3. Asigurarea finanţării integrale din bugetul de stat a serviciilor medicale esenţiale: cele de urgenţă, a programelor naţionale de sănătate, a serviciilor preventive, a compensării unor medicamente esenţiale pentru persoanele incluse în programe sociale, cât şi a lucrărilor de infrastructură.
4. Descentralizarea serviciilor de sănătate trebuie să se facă simultan cu asigurarea resurselor financiare necesare. Stabilirea responsabilităţilor şi raporturilor dintre nivelul central-local respectiv clarificarea fluxurilor financiare.
Autonomia financiară, creşterea colectării de fonduri pentru sănătate, infuzia de capital din bugetul de stat, în paralel cu atragerea capitalului privat, este condiţia esenţială pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului de sănătate din România.
5. Definirea pachetului de servicii de sănătate acoperit integral din bugetul de stat şi definirea pachetului de servicii de sănătate acoperit de Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS), inclusiv servicii care pot fi co-finanţate din alte surse.
6. Dezvoltarea şi implementarea asigurărilor voluntare de sănătate, inclusiv prin creşterea deductibilităţii acestora din impozitul pe venit şi impozitul pe profit. Scăderea contribuţiei la asigurări sociale de sănătate în vederea stimulării asigurării persoanelor neasigurate şi a dezvoltării/revigorării mediului de afaceri.
7. Creşterea eficienţei în gestionarea serviciilor de sănătate pe tipuri de asistenţă:
– Asistenţa medicală primară şi ambulatoriu de specialitate: stabilirea procedurilor de actualizare a listei de medicamente în conformitate cu necesităţile de tratament ale populaţiei şi ale medicinei bazate pe dovezi; definitivarea protocoalelor de practică în scopul uniformizării accesului la acelaşi tip de diagnostic şi tratament pentru aceleaşi nevoi de sănătate la nivelul întregii ţări;
– Asistenţa medicală secundară: întocmirea planului naţional pentru necesarul de paturi de spital în colaborare cu autorităţile publice locale; creşterea ponderii spitalizării de zi, scăderea spitalizării continue pentru afecţiunile care pot fi tratate în ambulator în vederea creşterii confortului pacienţilor şi integrarea mai rapidă a acestora în societate; reguli de bună practică pentru specialităţi medicale / chirurgicale stabilite împreună cu societăţile profesionale pentru stabilirea condiţiilor legale de asigurare a actului medical în vederea creşterii siguranţei pacientului; îmbunătăţirea procedurilor de stabilire a necesarului de finanţare şi control al cheltuielilor spitalelor; creşterea eficienţei protocoalelor de practică spitalicească; management profesionist de spital – (ex. echipa manageriala privată).
– Asistenţa medicală terţiară: dezvoltarea şi perfecţionarea managementului Programelor Naţionale de Sănătate; Realizarea de Reţele integrate de management al bolior cronice (ex. cancer, boli cardiovasculare, diabet) prin introducerea unui sistem de urmărire şi intervenţie specializată în caz de nevoie.
Foto-infotgv.ro
