Ungaria refuză să pună în aplicare un acord semnat cu România în 1937 prin care se angaja să restituie României patrimoniul Fundației Gojdu, scrie jurnalistul Dan Tănasă pe blogul său.
Potrivit unui document al Direcției Drept Internațional și Tratat din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la București, ultimul acord dintre Ungaria și România privind bunurile Fundației Gojdu este Acordul între România și Ungaria privind reglementarea definitivă a afacerilor interesând Fundația Gojdu, semnat la 27 octombrie 1937. În baza acestui Acord, Ungaria se obliga să predea României ”întreg patrimoniul Fundațiunii Gojdu care se regăsește pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile și obligațiunile aferente, și aceasta pentru ca zisul patrimoniu să fie pus la dispoziția organului reprezentând Fundațiunea”.
Potrivit MAE, Anexa Acordului din 1937 prezenta inclusiv o listă a bunurilor Fundațiunii de pe teritoriul ungar.
MAE spune că demersurile întreprinse de parte română la nivel diplomatic urmăresc inclusiv executarea acestui acord.
Documentul MAE, semnat de Alina Orosan, director, și Ana Maria Nicola, director, dovedește odată în plus faptul că acordul dintre România și Ungaria, semnat în octombrie 2005 de Primul Ministru Călin Popescu Tăriceanu și ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu pentru înființarea unei noi Fundații Gojdu, a reprezentat un act de trădare națională. În loc să urmărească punerea în executare a acordului dintre România și Ungaria din 1937, Tăriceanu și Ungureanu au făcut jocurile Budapestei înființând o nouă fundație, după legislația ungurească, ignorând astfel dorința testamentară a lui Emanuil Gojdu (pentru gestul său Ungureanu a fost ”recompensat” în 2012 cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Pecs, Ungaria).
O dovadă în plus a acestei trădări naționale o constitue și faptul că înființarea acestei noi fundații a fost respinsă de Parlamentul și Președintele României. Potrivit Mediafax, Senatul României a respins, la începutul lunii martie 2008, Ordonanţa de urgenţă pentru ratificarea Acordului prin care era înfiinţată Fundaţia Publică Româno-Ungară “Gojdu”, cu sediul la Budapesta, al cărei patrimoniu ar fi urmat să includă moştenirea lui Emanuil Gojdu. Actul normativ fusese respins şi de Camera Deputaţilor. Preşedintele Traian Băsescu a semnat, la mijlocul lunii martie 2008, decretul pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 183/2005 pentru ratificarea Acordului privind înfiinţarea Fundaţiei ”Gojdu”.
Linia nepuntinței vecină cu trădarea națională este continuată și de Premierul Victor Ponta, care manifestă și el indolență atunci când vine vorba de bunuri care aparțin României și de punerea în aplicare a unui acord cu Ungaria. Ultima declarație a acestuia referitoare la subiectul Fundației Gojdu datează din decembrie 2012, când a afirmat că guvernul pe care îl conduce va analiza situația bunurilor Gojdu.
Din păcate, documentul MAE arată două realități cât se poate de dăunătoare României. În primul rând, documentul arată incapacitatea autorităților de la București de a obține ceea ce este al României. Oscilând între incompetență, delăsare, ticăloșie și trădare națională, diplomația românească nu reușește să găsească pârghiile prin care să intre în posisia a ceea ce aparține de drept României.
În al doilea rând, trebuie remarcată și indolența Bisericii Ortodoxe Române și a Fundației Gojdu din Sibiu. În timp ce Biserica Romano-Catolică sau cea Reformată au intrat în posesia a zeci, poate chiar sute de imobile din Transilvania, în unele cazuri în mod abuziv și cu încălcarea legii iar în unele cazuri fără ca aceste imobile să fi fost vreodată în posisia lor, conducerea Bisericii Ortodoxe Române și cea a Fundației Gojdu din Sibiu se complac în ignoranță, refuzând parcă să demareze proceduri judiciare în instanțele internaționale pentru a recupera ceea ce-i aparține de drept.
În timp ce Budapesta și UDMR reclamă România chiar și în SUA pentru ”persecutarea” cultelor religioase și pentru faptul că România nu ar restitui bunurile care au aparținut acestora, conducerea BOR și a cea a Fundației Gojdu din Sibiu tac suspect.
