Există multe tradiţii și obiceiuri de Florii, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele şi care rememorează intrarea lui Iisus în Ierusalim. Iată câteva dintre ele.
Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (după denumirea ramurilor de palmier sau finic cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, n.r.) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc. Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.
Dumincă se mănâncă peşte
Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşti, cunoscută sub numele de Săptămâna Mare. Din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor. Iată câteva tradiţii şi superstiţii de Florii:
- De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.
- Sâmbăta din ajunul sărbătorii, cunoscută şi ca Moşii de Florii, se fac pomeniri pentru sufletele celor decedaţi, încheindu-se acum Sărindarele, adică pomenirea morţilor făcută în fiecare sâmbătă din Postul Mare. Acesta este unul dintre cele mai cunoscute tradiţii şi obiceiuri de Florii şi s-a păstrat atât la sate, cât şi la oraşe
- Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.
Fetele află dacă se vor mărita
Există mai multe tradiţii şi superstiţii de Florii, cele mai multe de origine păgână. Iată câteva dintre ele.
- De Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire.
- De Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Acesta este unul dintre cele mai vechi tradiţii şi obiceiuri de Florii.
- Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.
- La miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.
Nu e bine să vă spălaţi pe cap
Există tradiţii şi obiceiuri de Florii care s-au pierdut în timp, dar care se mai ţin în câteva zone din ţară.
- Se spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.
- Există sate unde oamenii nu râd în Duminica Floriilor, pentru a nu albi precum pomii înfloriţi.
- De asemenea, exista şi obiceiul ca părinţii îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.
Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim respectând mai multe tradiţii şi obiceiuri de Florii: participă la Sfânta Liturghie, împodobesc cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrează rânduiala postului. Mai există tradiţii şi obiceiuri de Florii care spun că aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.
Sursa – click.ro, ampress.ro
