Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este gata și el va fi pus în dezbatera publică și supus unor negocieri politive, așa cum a obșnuit UDMR. Acesta conţine prevederi foarte precise referitoare la patrimoniul şi bugetul regiunii.

Potrivit unor extrase din proiect, publicate de HotNews, Ţinutul Secuiesc este alcătuit din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi reprezintă „o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România”.

Cele trei judeţe ar urma să aibă steaguri şi semne proprii, un preşedinte, un guvern regional la Miercurea Ciuc şi un Parlament denumit Consiliul Regional, alcătuit din 77 de membri aleşi în mod universal şi direct.

Guvernul regional ar urma să elaboreze norme de aplicare a actelor normative adoptate de consiliul regional, să desfăşoare activităţi administrative, să administreze patrimoniul regional, să controleze felul în care sunt folosiţi „banii publici regionali” etc.

Vor fi două limbi oficiale, maghiara şi româna, potrivit proiectului prezentat de HotNews, în care va apărea monitorul oficial al regiunii, unde vor fi publicate atât actele normative regionale cât şi legile, decretele şi hotărârile de guvern „care interesează regiunea”.

Bugetul şi patrimoniul. Transfer din proprietatea statului în cea a regiunii

Potrivit proiectului, drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional precum şi imobilele de stat fac parte din domeniul public al regiunii.

De asemenea, pădurile proprietate de stat din regiune, minele, carierele de piatră, exploataţii de turbă „a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond”, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale, mobilierul şi alte bunuri ale acestora „constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”.

În bugetul regional ar urma să intre:

  • 1/2 din banii obţinuţi din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare,
  • 1/5 din TVA-ul colectat de la firmele din regiune,
  • 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii, la care se adaugă
  • 1/2 din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi
  • 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.

Bugetele judeţene ar urma să fie alimentate cu ponderi importante (cel puţin jumătate) din veniturile din concesiuni şi închirieri, acciza aplicată pe produsele energetice şi tutun produse/vândute în judeţ, TVA colectată de la firmele din judeţ, taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi, veniturile din taxe administrative, plus 90% din alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie.

Justiţie pe baze etnice

O filozofie de bază a proiectului se referă la componenta sa etnică. Diferite capitole ale bugetelor regionale sau judeţene, se arată în textul proiectului, sunt adoptate „cu majoritatea voturilor fiecarui grup etnic”.

De asemenea, două treimi din magistraţii Curţii de Apel Targu Mureş, din tribunalele celor trei judeţe, din judecătoriile Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sângerorgiu de Pădure, „trebuie să aparţină comunităţii maghiare, iar o treime comunităţii româneşti”.

În acealşi timp, acolo unde comunitatea maghiară este minoritară, cel puţin 1/3 dintre magistraţi trebuie să aparţină acestei comunităţi.

Tot la capitolul Justiţie, iniţiatorii vor să trimită în Consiliul Superior al Magistraturii un judecător maghiar din Ţinutul Secuiesc

Limba maghiară devine limbă oficială

Aşa cum am mai precizat, limba maghiară devine limbă oficială pe teritoriul statului român, în Ţinutul Secuiesc, alături de limba română, „redactarea bilingvă” devenind obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general „precum şi în alte cazuri”.

Proiectul conșine și revederea potrivit căreia „statutul de regiune autonomă al Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc”, care să obţină votul a cel puţin „50% din numărul total al persoanelor înscrise pe listele electorale”.

De asemenea, rezidenţii Ţinutului Secuiesc „au dreptul să se adreseze în scris Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba maghiară, iar administraţiile publice din regiune „trebuie să folosească în raportul lor cu cetăţenii vorbitori de limba maghiară limba maghiară, precum şi toponimele maghiare”.

Moţul proiectului este prevederea potrivit căreia „statutul de regiune autonomă al Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-o lege constituţională şi numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc”, care să obţină votul a cel puţin „50% din numărul total al persoanelor înscrise pe listele electorale”.

loading...

3 COMENTARII

  1. Da? Dar românii mai au dreptul să vorbească româneşte în „ţinutul ” p.z.i mami lor? Sau nu mai au cu cine? Nu i prost ăla care cere,îi prost ăla care dă!
    Deci care i soluţia?

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.