Senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu a elaborat noua Lege a Audiovizualului, pe care urmează să o depună în Parlament, in cursul saptamânii următoare. Într-o conferință de presă, senatorul PSD a făcut publice tezele pe baza cărora a elaborat proiectul de lege, pe care îl redăm integral.

Pentru prima data, proiectul de lege consacra masuri sanctionatorii privind cenzura si ingerinta in activitatea redactionala a posturilor de radio si televiziune, facand si distinctia responsabilitatii intre persoanele fizice si persoanele juridice care pot comite aceste fapte.

TEZELE NOII LEGI A AUDIOVIZUALULUI

 

 

Cetatenii Romaniei Secolului XXI se confrunta cu uriasa provocare a proliferarii internetului, a multiplicarii exponentiale a modalitatilor de comunicare si de transmitere a informatiilor si cu o influenta fara precedent a programelor posturilor de radio si televiziune asupra tuturor categoriilor de varsta. Astazi, cetatenii, in general si, minorii, in special, sunt mult mai expusi decat in trecut  la vulgaritate, la violenta, la informatii false, distorsionate sau manipulatorii.      Tocmai de aceea, acest proiect de lege preia dispozitiile Directivei europene privind serviciile mass-media, consacrand, pentru prima data, un regim juridic ferm, vizand, in special, protectia minorilor. Pentru prima data, printr-o noua lege, ferma si coerenta, a audiovizualului enumeram si definim valorile care trebuie sa reprezinte interesul public, asigurandu-le protectie prin norme specifice.

In acest acelasi sens, tot pentru prima data, proiectul de lege consacra masuri sanctionatorii privind cenzura si ingerinta in activitatea redactionala a posturilor de radio si televiziune, facand si distinctia responsabilitatii intre persoanele fizice si persoanele juridice care pot comite aceste fapte.

In acest context, masura cresterii impactului audiovizualului asupra societatii si a tendintelor tot mai pronuntate de manipulare a opiniei publice, prin intermediul radiodifuzorilor, in special de catre partidele politice, de catre reprezentantii unor institutii aflate la putere, de catre grupurile de interese comerciale a devenit, din ce in ce mai evidenta, necesitatea de a asigura cadrul juridic necesar prevenirii si sanctionarii tentativelor de ingerinta sau de cenzurare a informatiei si, nu mai putin, a celor privind manipularea informatiei.

Constatand problemele care au existat, in ultimul timp, in activitatea CNA, atat in interiorul acestuia, cat si in relatiile cu radiodifuzorii, proiectul de lege propune, totodata, reguli, clare si precise, in legatura cu organizarea si functionarea institutiei, ca organism colectiv de decizie, precum si fata de posturile de radio si televiziune.

Avand in vedere considerentele de mai sus, precum si importanta reglementarii in domeniu, initiatorul noului act normativ a organizat dezbateri in patru zone geografice ale Romaniei, epicentrele, fiind la: Cluj, Iasi, Constanta, Targoviste, finalizate  cu o dezbatere nationala, precum si cu doua analize in legatura cu proiectul desfasurata cu membrii CNA.

La aceste dezbateri au participat sute de specialisti in domeniu, numerosi reprezentanti ai societatii civile, ai posturilor de radio si televiziune, ai societatilor  de cablu, ai autoritatilor locale, precum si numerosi parlamentari.

Una dintre primele concluzii la care s-a ajuns, in aceste dezbaterii, a fost necesitatea elaborarii, pentru inceput, a unui set de teze care, la randul lor, au fost supuse dezbaterii publice si care stau la baza acestei propunerii legislative privind o noua Lege a Audiovizualului.

Tezele dezbatute in aceste intilnirii au vizat urmatoarele obiective:

– mai buna racordare a proiectului de Lege  la normele adoptate la nivelul

Uniunii Europene ;

– definirea si deosebirea, pentru prima data intre interesul public privind

serviciile de radio si televiziune si interesul public; stabilirea valorilor care consacra interesul public si a  normelor specifice care sa faca deosebirea intre interesul public justificat si dreptul oricarei persoane la propria imagine;

 – consacrarea si reglementarea libertatii de expresie a presei audiovizuale,

sanctionarea contraventionala a cenzurii si ingerintelor in continutul de programe al posturilor de radio si de televiziune;

– consacrarea si reglementarea protectiei minorilor, inclusive a imaginii

acestora, la nivelul legislatiei europene si internationale;

– incurajarea si sustinerea dereglementarii, coreglementarii si

autoreglementarii in apararea libertatii de exprimare, in limitele legii;

–  un CNA mai bine organizat, mai functional si mai transparent –potrivit

unor norme clare si specifice –precum si mai “prietenos” in relatia cu radiodifuzorii, precum si cu societatea civila;

– o distinctie clara, in sensul responsabilitatilor –inclusiv in ceea ce priveste

regimul sanctionatoriu –intre serviciile publice de radiosi televiziune si radiodifuzorii private;

– protejarea si incurajarea valorilor culturale, inclusiv a valorilor limbii si

culturii romane si a minoritatilor nationale –incurajarea si sustinerea, inclusiv prin alocare de resurse financiare a posturilor de televiziune pentru ca, in cadrul programelor difuzate, emisiunile de stirii sa fie accesibile, prin mijloace specific, persoanelor cu deficiente de auz;

–  corelarea dreptului la replica si rectificare cu libertatea de exprimare si

editoriala;

– distinctia, mai clara, a mesajelor cu character de interes public, fata de

publicitatea comerciala, electorala, subliminala si “teledon”.

 

1. Racordarea la normele UE

Întrucât Uniunea Europeană este o instituţie vie, caracterizată prin dinamismul activităţilor analizelor, deciziilor şi recomandărilor, putem anticipa că şi Legea audiovizualului se poata adapta, în mod operativ, la schimbările de reglementare de la nivelul UE. Autoritatea de reglementare din România, la rândul ei, trebuie să joace un rol activ în dezbaterea publică şi procesul de reglementare la nivel european, devenind, după caz, chiar şi iniţiatoare.

 

2. Relaxarea legislaţiei audiovizualului

Pentru a evita excesul de reglementare care poate afecta independenta editorială sau situaţia economico-financiară a radiodifuzorilor, stabilim, prin lege, limitele de intervenţie CAN, prin deciziile cu caracter normativ. De asemenea, în mod asemanător,  chiar prin textul legii, prevenim excesul de sancţiuni, în special a amenzilor, în raport cu cuantumul veniturilor din publicitate, la categoriile şi la valorile pe care le protejăm, precum şi la impactul asupra publicului, tinând cont atât de intervalul orar, cât şi de audienta şi veniturile rezultate din publicitate.

3. Incurajarea dereglementarii, coreglementarii si autoreglementarii

In scopul combaterii excesului de reglementare, vor fi stimulate prin Legea audiovizualului, coreglementarea şi, în mod special, autoreglementarea. Cu toate acestea, o serie de prevederi aflate in prezent in legislatia secundara, intrucat si-au dovedit utilitatea, vor fi valorificate in noua lege, fiind incluse in corpul normativ.

4. Garantarea libertăţii presei audiovizuale

Enuntând principii şi reguli vizând libertatea de exprimare, instituim, prin proiectul de lege, norme care să garanteze şi, respectiv, să sancţioneze orice forma de ingerinţă în conţinutul şi modul de difuzare a programelor audiovizuale, fie că vine din partea autorităţilor, altele decât judiciare, a patronatului, conducerii administrative, a celor care retransmit programele sau furnizorilor oricărui tip de publicitate ori a sponsorilor.

5. Un CNA mai bine organizat, mai funcţional, mai transparent şi mai prietenos

Prin lege sunt instituite norme clare de organizare şi functionare a  CNA – ca organism colegial şi deliberativ. De asemenea, sunt stabilite responsabilităţi clare, de ordin administrativ, pentru conducerea executivă a CNA, respectiv preşedinte şi vicepreşedinte. Sunt prevazute raporturi mai clare între CNA şi reprezentaţii radiodifuzorilor, îndeosebi în procesul de analiză, dezbatere, stabilire de măsuri şi coreglementare. Dezbaterile şi deliberările vor fi în viitor, in mod obligatoriu, publice.

6. O distincţie clară între serviciul public de radio şi televiziune şi radiodifuzorii privaţi

Facem o distincţie clară între serviciul public de radio şi televiziune şi radiodifuzorii privaţi, în ceea ce priveşte exigenţele de conţinut derivând din grilele de programe. Două sunt categoriile de exigenţe care fac deosebirea dintre radiodifuzorii publici şi privaţi, şi anume: grile de programe care trebuie să conţină categorii de emisiuni informative, educativ-formative şi culturale în proporţii diferite; se face distincţia în ceea ce priveşte standardele jurnalistice, respectarea valorilor consacrate de lege, cum ar fi protecţia minorilor ori demnităţii şi dreptului la propria imagine, echidistantă şi pluralismul de idei şi de opinii în ceea ce priveşte respectarea standardelor. Distictia se va face indeosebi in ceea ce priveste nivelul de responsabilitate in afirmarea si protejarea valorilor consecrate prin proiectul de lege, inclusive sub raport sanctionatoric.

7. Deosebirea dintre interesul public şi interesul publicului. Interesul public justificat

Ceea ce vizăm prin noua reglementare a audiovizualului este exclusiv interesul public şi, în nici un caz, interesul publicului, chiar dacă acesta din urmă este uneori prevalent în asigurarea ratingului şi, respectiv, a resurselor financiare. Garantând independenta editoriala a radiodifuzorilor si instituind, în acest sens, norme, vizând susţinerea şi protejarea dreptului la liberă exprimare, consacrăm, în egală măsura, prevalenţa interesului public justificat în informarea cetăţenilor, în raport cu alte valori, şi ele protejate de lege, cum ar fi dreptul la propria imagine, mai ales atunci când nu este vorba de persoane publice.

 

8. Libertatea de expresie

Libertatea editorială, garantată prin Legea audiovizualului va fi conjugată cu libertatea de exprimare a jurnaliştilor,  din redacţiile staţiilor de radio şi televiziune, precum şi a invitaţilor acestora, dar şi cu normele de coreglementare sau autoreglementare prevăzute în teza numărul trei. Libertatea de expresie este definită şi apărată având în vedere următoarele: interzicerea şi sancţionarea cenzurii, de orice forma; este sancţionată, inclusive, cenzura economică; clauza de confidenţialitatea; de conştiinţă; protejarea surselor; instituţia dreptului la replică; echidistantă moderatorului (definiţie şi limite); pluralismul opiniilor (definiţie şi limite).

9. Protejarea valorilor limbii şi culturii române şi a limbilor şi culturilor minorităţilor naţionale

Protejarea valorilor limbii şi culturii române, precum şi a limbilor şi culturilor minorităţilor naţionale va fi asigurată printr-un program specific, finanţat de CNA din fondurile ce vor fi constituite potrivit proiectului de act normativ, la dispoziţia acestuia.

10. Serviciile media trebuie să devină accesibile persoanelor cu deficienţe de auz

Conform normelor europene, anumite categorii de taxe ce vor fi percepute de CNA – de licenţă, de prelungire a licenţei audio, de preluarea dreptului de retransmisie – precum şi dintr-un procent din totalul amenzilor, va fi creat un fond la dispoziţia CNA, prin care va fi stimulată asigurarea de către televiziunile private a accesului persoanelor cu deficienţe de auz la conţinutul principalelor programe de ştiri şi dezbateri.

 

11. Definirea mai clară a mesajelor de interes public, în raport cu publicitatea comercială, electorală, subliminală şi „teledon”

Întelegând corect sensul Directivei europene privind serviciile mass-media audiovizuale, definim şi departajăm, prin lege, mesajele de interes public, faţă de orice alt tip de mesaje cu caracter comercial, precum şi de publicitatea electorală. Definim şi reglementăm, mai precis, „teledonul”, astfel încât să se poata face departajarea între interesul public şi publicitatea mascată. Prin lege, CNA va avea obligaţia să sesizeze autorităţile penale ori de câte ori are indicii că a fost utilizată publicitatea subliminală, fie în scop comercial, fie în scop electoral.

12. Protejarea minorilor

Proiectul de lege prevede norme detaliate cu privire la protecţia minorilor, la nivelul standardelor europene şi internaţionale, indeosebi în ceea ce priveşte expunerea publică a acestora.

13. Corelarea dreptului la replica cu libertatea editorială

Instituţia dreptului la replică, consacrată prin Directiva europeană privind serviciile mass-media audiovizuale, precum şi a dreptului la rectificare, este în aşa fel definită şi reglementată încât, garantând demnitatea persoanei şi corecta informarea a opiniei publice, să nu fie afectate conţinutul şi libertatea editorială.

Odata dezbatute tezele care contin obiectivele de mai sus si intrunind acordul si sustinerea participantilor la dezbaterile publice, autorul a elaborat, in consens cu aceste principii, prezentul proiect de lege.

 

 

INITIATOR,

SENATOR PNL

SORIN ROSCA STANESCU

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.