Intr-o conferinta de presa sustinuta miercuri seara, presedintele Traian Basescu a redeschis discutia despre presupusa recunoastere a Kosovo de catre Guvernul de la Bucuresti, in contextul situatiei din Crimeea. Printr-un mesaj direct catre Victor Ponta, Traian Basescu a declarat ca isi doreste ca premierul sa inteleaga „ca nu mai trebuie dat semnalul «Lăsaţi să plece preşedintele că recunosc eu Kosovo imediat»”.

Dupa alegerile parlamentare de la finalul lui 2012, Guvernul Victor Ponta, prin Ministerul Afacerilor Externe, a lansat o serie de mesaje cu privire evolutiile europene in procesul de recunoastere oficiala a independentei Kosovo. Din momentul preluarii mandatului de la Externe (portofoliu detinut si in Guvernul Ponta I, incepand cu 6 august 2012) , Titus Corlatean a devenit principalul purtator de mesaj in ceea ce priveste modul in care Romania trebuie sa trateze recunoasterea Kosovo.

Iata principalele momente din 2013 in care Romania, prin seful diplomatiei, a exprimat un punct de vedere asupra statutului Kosovo.

I. Comentariile MAE privind decizia Comitetul Director al Consiliului Cooperării Regionale de a accepta participarea provinciei Kosovo la reuniunile Consiliului

„Ne uităm şi la statele care nu au recunoscut până acum – Slovacia, Grecia – care au făcut nişte gesturi. Cred că ar fi o greşeală ca România să rămână undeva îngropată în avanposturi ca un soldat japonez în Pacific. Eu cred că sunt realităţi politice pe care trebuie să le tratăm cu inteligenţă şi cu deschidere (…) Faptul că sunt progrese, faptul că la graniţă se întâmplă, punctul ăla de delimitare, se trece, se gestionează şi un aspect de zonă de liber schimb; Belgradul are oficiu de reprezentare în clipa de faţă la Pristina. Astea sunt nişte realităţi de care şi România trebuie să ţină cont” (Titus Corlatean, ministrul Afacerilor Externe, 2 martie 2013)

II. Reactia diplomatiei romanesti dupa adoptarea rezolutiei Parlamentului European privind recunoastere Kosovo

a. „Sunt realităţi politice pe care şi noi trebuie să le examinăm şi trebuie să le discutăm de o manieră corectă în plan politic atât la nivelul parlamentului, între diferitele partide politice, la nivelul preşedinţiei, Guvernului. Nu vă ascund că suntem într-un proces de reflecţie din acest punct de vedere. (…) În România poziţia de nerecunoaştere a inclus şi o poziţie exprimată de Parlamentul României – toate partidele politice. O eventuală reconsiderare a poziţiei româneşti implică un dialog politic între toate partidele politice la nivelul Parlamentului şi pentru a putea vedea exact perspectivele. Nu este un lucru foarte simplu. Ori, din acest punct de vedere, eu v-am spus însă că Guvernul s-a angajat deja în această reflecţie şi suntem într-un dialog şi evident suntem extrem de deschişi şi doritori de a avea acest dialog şi la nivelul Parlamentului, cel puţin în comisiile parlamentare de specialitate (…) România are o relaţie foarte strânsă de cooperare cu Serbia. Noi sprijinim traseul european cu respectarea criteriilor, şi aici mă refer la protecţia minorităţii române şi, pe de altă parte, sunt realităţi care spun pe scurt suntem interesaţi şi noi, România, în Balcani procesele de integrare europeană şi euroatlantică să vizeze întreaga regiune. Şi din acest punct de vedere eu cred că România a avut o poziţie extrem de constructivă, inclusiv în ultimele luni, inclusiv în aspecte legate de Kosovo” (Titus Corlatean, ministrul Afacerilor Externe, 12 aprilie 2013)

III. Declaratiile ministrului roman de Externe ca urmare a semnarii acordului de normalizare a relatiilor intre Serbia si Kosovo

Noi am avut, în ultimele luni, respectând interesele Serbiei, poziții constructive față de anumite proiecte privind Kosovo. Fie prin intermediul Comisiei Europene – proiecte de asistență, de dezvoltare acordate Kosovo –, fie în cazul aderării la BERD (…) Serbia a făcut mai mulți pași, chiar mai mulți decât România. Trebuie să fim atenți să nu rămânem izolați, să nu rămânem undeva în afara acestor evoluții (…) O eventuală decizie de recunoaștere implică un dialog politic în România, implică o discuție în Parlament, pentru că Parlamentul a adoptat, anterior, o decizie de nerecunoaștere. Implică un dialog Președinție-Guvern. Simt nevoia, într-o perioadă foarte rapidă, a unei discuții în Parlament. În următoarele săptămâni (…) Am luat decizia de a pune acele ștampile pe documentele de călătorie emise în Kosovo. Până acum se puneau pe o foaie de hârtie în interiorul pașaportului. Alte state o fac mai de mult timp. O fac și slovacii, și grecii” (Titus Corlatean, ministrul Afacerilor Externe, 19 aprilie 2013)

IV. Pozitia Romaniei dupa preluarea presedintiei Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP)

In mod evident, la reuniunile SEECP vom invita si Kosovo, insa in formatul agreat cu Serbia – acel format informal de tip Gymnich, fara placuta cu numele statului sau cu drapel. Daca vor fi si documente de adoptat, se recurge la formula internationala acceptata, cu steluta respectiva si cu o nota subsol in care sa facem o precizare la documentele internationale. Dar este important spiritul de cooperare internationala, este important sa sustinem procesele europene, inclusiv pentru Kosovo, si Romania a avut o pozitie constructiva adoptata in ultimele luni de catre actualul Guvern” (Titus Corlatean, ministrul Afacerilor Externe, 25 iulie 2013)

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.