Statistic, ultimele doua decenii ne demonstreaza ca Partidul Social Democrat e neinteresant pentru electoratul din Transilvania. Cu exceptia notabila a anului 2012, cand formula USL a permis castigarea colegiilor parlamentare indiferent de candidati sau de partidele din care proveneau acestia, PSD nu a reusit sa patrunda in Ardeal decat in mod simbolic. In fapt, constient de lipsa de popularitate din centrul si vestul tarii, PSD a optat inca din 2008 pentru artificii politice care sa-i maximizeze sansele electorale. Spre exemplu, in urma cu o legislatura, social democratii au oferit alegatorilor din Mures un artist, nu un politician (Victor Socaciu), ales nu pentru programul politic, cat pentru cantecele patriotice.
Controlul judetelor din Transilvania. Puterea, la 60% din resursa Opozitiei
La alegerile din 2012 – „anul victoriei USL”, vorba propriului slogan -, Ardealul a ramas singura regiune care a blocat monopolul social-liberal al consiliilor judetele. Dincolo de Harghita si Covasna, abandonate traditional UDMR, nici Arad sau Alba nu au crezut in „anul schimbarii” si au mentinut administratia PDL: al treilea mandat consecutiv pentru presedintele Consiliului Judetean Alba Ion Dumitrel, a cincea confirmare in functia de primar al resedintei Alba Iulia pentru democrat-liberalul Mircea Hava, al doilea mandat la sefia CJ Arad pentru Nicolae Iotcu si, desigur, a treia oara cand Gheorghe Falca isi revendica postul de primar al Aradului.
Cat despre victoriile Uniunii Social Liberale din Transilvania, sub aspectul concludent al presedintiilor de consiliu judetean, lucrurile sunt transate net in defavoarea social-democratilor: PNL – 8 presedinti de CJ, PSD – 3 presedinti, PC – 1 presedinte de CJ.
Astfel, dupa repozitionarea partidelor la Putere si, respectiv, in Opozitie, constatam ca Guvernul (PSD+PC+UDMR) controleaza 6 consilii judetene, in timp ce Opozitia (ce-i drept, neunita) numara 10 presedinti de consiliu judetean (PNL si PDL).
Intr-o runda electorala atipica, asa cum este scrutinul europarlamentar, lipsita de relevanta pentru electorat si, pana la un punct, chiar si pentru partide, analiza votului se poate realiza aproape matematic. Singurele variabile care conteaza sunt capacitatea organizatorica a autoritatilor publice locale (presedinti de CJ si primarii marilor municipii) si, pentru alegatorii sensibili la nuante, mesajele explicite si bine calibrate.
In Ardeal, repartitia mandatelor de interes nu ofera premisele unui succes pentru Guvern. In adaos, lipsa unor filiale de partid puternice scade considerabil sansele, in conditiile in care Puterea porneste oricum cu doar 60% din resursa Opozitiei, daca ne referim doar la conducerea judetelor.
Cum a pierdut Puterea cateva procente intr-un singur weekend
Fiecare partid autohton stie ca, pentru Ardeal, comunicarea vizeaza anumite particularitati, tipice oricarei zone multietnice. Fara a vorbi despre tensiuni, existenta unor sensibilitati locale nu poate fi contestata, in masura in care proportiile etnice ale zone sunt inversate fata de media nationala.
De la asumarea legiferarii insemnelor heraldice locale – o initiativa perceputa generic ca fiind cu dedicatie pentru „steagul secuiesc” arborat de primariile UDMR – si pana la discutiile despre infiintarea unei facultati de stat cu predare exclusiv in limba maghiara la Targu Mures, PSD si-a conturat un profil politic dezinteresat de sensibilitatile romanesti din Ardeal. Pe fondul unei ostilitati traditionale a electoratului transilvanean, cooptarea UDMR la guvernare a parut un calcul politic rece: voturi parlamentare in detrimentul voturilor din Ardeal.
Cu toate acestea, nu includerea UDMR – cu politicile aferente – in arcul guvernamental produce cea mai importanta dauna scorului modest al social democratilor in centrul si vestul tarii.
Daca la finele saptamanii trecute, UDMR a asigurat unitatea intregii comunitati politice maghiare printr-un acord de colaborare cu Partidul Civic Maghiar, Partidul Social Democrat va deconta electoral din mai multe cauze.
In primul rand, sustinerea guvernamentala garantata de Kelemen Hunor edililor PCM implica responsabilitatea Guvernului Romaniei – si, implicit, a conducerii social-democrate a acestuia – si legitimeaza o formatiune considerata „extremista” inclusiv de catre Victor Ponta. Apoi, absenta unei reactii oficiale a PSD sau a oricarui vector semnificativ de comunicare al partidului echivaleaza cu o aprobare tacita a politicilor PCM de catre actualul Executiv.
In conditiile in care PCM s-a situat pe pozitii radicale (considerate ca atare in raport cu UDMR!), orice partid de guvernamant intelege ca girul dat acestuia implica pierderea increderii – si, in consecinta, a votului – comunitatii romanesti din Transilvania. Si daca UDMR, prin participarea in majoritatea guvernelor postdecembriste, a devenit, pe rand, partenerul fiecarui partid ajuns la putere, sustinerea (chiar si tacita) a PCM e fara precedent. Iar „deschizatorii de drumuri” isi asuma mereu consecinte pe termen scurt.
2 comments
Foarte bine , eu sper ca destui de dincoace de Carpati sa-si dea seama de tardarea lui ponta si a psd-ului.
Curios, fiindca PSD conduce absolut la fel ca si PDL-ul dementului de boc.
Acum, chiar daca PSD nu e iubit in Ardeal, ceea ce merita, ardelenii au, totusi, ce iubi: Victor Orban, Ungaria Mare, autonomia pina la despartire, ura si dispretul fata de ”mitici”, propriile lor persoane etc.
Prin urmare ”adio ba” !!!