Uniunea Europeana a realizat o strategie multianuala pentru dezvoltarea pescuitului si afacerilor maritime in perioada 2014-2020, iar tara noastra are ocazia sa atraga fonduri considerabile pentru acest sector al economiei. Romaniei, cu aproape 500.000 de hectare acoperite permanent sau temporar cu apa, i-au fost alocate fonduri europene in valoare de peste 168 de milioane de euro.
Europarlamentarul liberal Norica Nicolai, membru al comisiei pentru Pescuit din Parlamentul European sustine ca milioanele de euro puse la dispozitia Romaniei de catre Uniunea Europeana reprezinta sansa schimbarii radicale a pescuitului si a afacerilor maritime din tara noastra.
Ce fonduri europene sunt disponibile pentru dezvoltarea sectorului pescaresc si ce beneficii ar putea aduce?
Norica Nicolai: Prin Fondul European pentru Pescuit si Afaceri Maritime (FEPAM), Romania are acces la 168,4 milioane de euro in perioada 2014-2020. Daca anterior, incepand cu 2007, prin Planul Operational pentru Pescuit, s-a realizat o capacitate de productie de peste 9000 de tone doar prin unitati noi sau modernizate, pana in 2020 Romania are sansa sa devina un actor cheie al pescuitului si afacerilor maritime in Europa.
Cum se pot obtine fondurile europene pentru pescuit si prin intermediul carei autoritati nationale?
NN: Parcursul obtinerii fondurilor europene este, simplificat, desigur, urmatorul: fiecarui stat i se aloca o parte din bugetul FEPAM, in functie de importanta industriei de pescuit din tara respectiva, apoi autoritatile nationale (ministere, agentii) intocmesc un plan operational prin care decid ce tip de proiecte sunt vizate. Dupa avizul Comisiei Europene, guvernele statelor membre decid ce proiecte capata finantare.
In Romania, Autoritatea de Management pentru Programul Operational pentru Pescuit este institutia publica nationala responsabila de gestionarea fondurilor europene pentru pescuit.
Ce tip de proiecte sunt finantate in prezent prin Planul Operational pentru Pescuit?
NN: Actualul plan operational, parte dintr-o strategie ce va fi continuata si in viitor, incearca sa dezvolte majoritatea tipurilor de proiecte asociate pescuitului sau acvaculturii. De pilda, e finantata promovarea tehnologiilor si echipamentelor pentru comercializarea produselor din peste sau construirea unor facilitati destinate protectiei faunei acvatice. Campania de promovare pentru consumul produselor de peste a fost o alta activitate care a reusit sa atraga finantare europeana. La fel si reabilitatea apelor interioare si a rutelor de migratie pentru anumite specii de pesti. Sunt doar cateva exemple, insa arata foarte clar cat de diversificata e zona care poate atrage bani europeni.
Exista particularitati care fac din Romania un stat cu mai mult potential in zona sectorului pescaresc decat alte tari din UE?
NN: Bineinteles. Spre exemplu, dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Romania detine cea mai importanta diversitate biogeografica, avand 5 regiuni biogeografice, din totalul celor 11 europene. Apoi, dintre speciile de pesti cu valoare comerciala mare, Romania imparte cu alte tari europene (nu toate membre UE), pe Dunare si in Marea Neagra, 5 specii de sturioni amenintate in prezent cu disparitia. Sunt doar cateva motive pentru care am convingerea ca, printr-o buna intelegere a mecanismului de finantare – si voi organiza la inceputul anului viitor un eveniment in acest sens – romanii pot transforma banii europeni in profit si locuri de munca pentru afacerile proprii.
